Omul lui Alaiba demisionează din fruntea Agenției pentru Soluționarea Contestațiilor la un an de la numire

Comisia economie, buget și finanțe a luat act de cererea de demisie din funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor, director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), depusă de Serghei Merjan.

Până la numirea unui nou director general al ANSC interimatul funcției va fi exercitat de către Angela Nani, consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul ANSC.

Totodată, membrii comisiei au decis prelungirea până pe 6 decembrie anul curent a concursului deschis pentru selectarea candidatului la funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.

Amintim că, actualul director al ANSC este Serghei Merejan, un fost coleg de-a lui Dumitru Alaiba, când a activat în cadrul unui ONG.

Precizăm că, Dumitru Alaiba s-a retras de la ședința Comisiei economie, buget și finanțe, când s-a organizat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de director al ANSC, unde a participat și Merejan, pe motiv că, atât el, cât și candidatul au activat în unul și același ONG, doar că în perioade diferite, pentru a elimina suspiciunile de conflict de interese.

Merejan a fost numit în funcția de director ANCS pe un termen de 7 ani, cu votul a 57 de deputați, doar cei din majoritatea parlamentară – PAS, opoziția s-a abținut atunci de la vot.

Ulterior, deputatul socialist, Vasile Bolea a anunțat că va contesta decizia de numire în funcție a lui Merejan pe motiv că „concursul respectiv ar fi fost unul mimat, iar CV-ul acestuia nu ar corespunde realității”.

#merjan #anasc #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au avertizat că ar putea introduce tarife de 17 % la exporturile agro-alimentare ale Uniunii Europene, într-o nouă escaladare a conflictului comercial cu Bruxellesul, relatează Financial Times, citând trei surse apropiate discuțiilor. Potrivit publicației britanice, mesajul a venit cu doar câteva zile înainte de termenul-limită de 9 iulie, când părțile sperau să parafeze un acord-cadru.

În aprilie, președintele SUA, Donald Trump, impusese un tarif „reciproc” de 20 %, pe care ulterior îl redusese la 10 % pentru a crea spațiu de negociere. În capitala europeană se estima că acest nivel va rămâne neschimbat. Deocamdată nu este clar dacă noua cotă de 17 % se va aplica suplimentar față de tarifele aflate deja în vigoare sau le va înlocui.

Casa Albă a cerut, de asemenea, ca UE să acorde companiilor americane relaxări semnificative de reglementare și să reducă excedentul comercial al blocului cu SUA. Bruxellesul a respins însă aceste solicitări, refuzând atât concesiile de ordin reglementar, cât și noi tarife alimentare. În paralel, Uniunea încearcă să obțină derogări pentru anumite categorii de produse, inclusiv piese de avion și băuturi alcoolice.

Negociatorii lucrează la o schiță de „acord de principiu” de cinci pagini, dar, potrivit FT, textul conține încă foarte puține puncte convenite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat speranța că va fi totuși găsit un cadru care să permită prelungirea dialogului.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a fost informat despre intenția Washingtonului pe 3 iulie, în timpul unei vizite oficiale la Washington, iar a doua zi vestea a ajuns la ambasadorii celor 27 de state membre. Šefčovič a subliniat că schimbarea regulilor în favoarea SUA reprezintă o „linie roșie” pentru Uniune.

În interiorul UE, pozițiile rămân divergente: unele guverne ar accepta tarife mai ridicate pentru o perioadă de stabilitate, în timp ce altele pledează pentru contramăsuri menite să sporească presiunea asupra Washingtonului. Surse diplomatice europene spun că administrația americană a schițat trei scenarii până la 9 iulie: menținerea tarifelor de 10 % pentru țările cu „acorduri de principiu”, revenirea la nivelurile din aprilie pentru cele fără înțelegere și tarife încă și mai mari pentru statele care nu negociază „cu bună-credință”.

În așteptarea deznodământului, Uniunea Europeană pregătește propriul răspuns. Statele membre au aprobat deja contramăsuri ce ar intra în vigoare la 14 iulie și ar viza exporturi americane de 21 miliarde € anual. Comisia lucrează și la un pachet suplimentar ce ar putea atinge 95 miliarde €, incluzând posibile taxe pe producția aerospațială și pe alte bunuri agricole din SUA.