ONG-urile de media cer neadmiterea majorării tarifelor de locațiune în Casa Presei

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media își exprimă îngrijorarea în legătură cu intenția Cancelariei de Stat de a majora tarifele de locațiune de către mijloacele de informare în masă a spațiilor în clădirile proprietate publică și solicită intervenția urgentă pentru a nu admite acest lucru, transmite IPN.

Într-un apel public, ONG-urile de media menționează că Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a transmis redacțiilor instituțiilor mass-media care închiriază spații în clădirea Casei Presei o scrisoare, prin care anunță despre intenția de a majora coeficientul de calculare a tarifelor de locațiune a spațiilor în Casa Presei, începând cu data de 1 mai 2021. Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului invită redacțiile la ședința comisiei de negocieri și avertizează că „neprezentarea la ședință va fi considerată ca accept al noului preț propus”.

Organizațiile semnatare ale apelului public își exprimă îngrijorarea în legătură cu această intenție a Cancelariei de Stat și fac apel către prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, să intervină pentru a nu admite majorarea tarifelor. O eventuală majorare ar înrăutăți și mai mult situația financiară a instituțiilor de presă, afectate foarte mult de criza economică cauzată de pandemia de COVID-19.

ONG-urile de media menționează că Guvernul nu a aprobat nicio măsură de susținere economică a domeniului mediatic în condițiile crizei pandemice, așa cum au făcut guvernele altor țări europene, dar și ale unor țări care nu sunt membre UE. Dar, iată că în locul măsurilor de suport în această perioadă grea, Cancelaria de Stat propune majoritatea tarifelor de locațiune de către redacții a spațiilor în clădirile publice. Semnatarii apelului public consideră o asemenea abordare inacceptabilă în actualele condiții și solicită Cancelariei de Stat să renunțe la această intenție.

Apelul a fost semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Acces-info, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul de Investigații Jurnalistice, RISE Moldova, Asociația Media-Guard și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

#Casa Presei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.