ONG-urile de media cer noii guvernări reforme reale în mass-media: comunicarea și transparența sunt elemente esențiale

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media solicită noii guvernări a Republicii Moldova să asigure transparența reală a activității instituțiilor publice și accesul nerestricționat la informația de interes public pentru jurnaliști și instituțiile mass-media, aspecte care au fost neglijate de fosta guvernare în pofida apelurilor repetate ale ONG-urilor și redacțiilor de media, transmite IPN.

Astfel, într-o declarație comună, ONG-urile de media cer să fie excluse practicile de până acum, când persoanele cu funcție de demnitate publică refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor, ministerele și agențiile ezită să organizeze conferințe de presă, la cererile de acces la informație se oferă răspunsuri întârziate sau incomplete, iar jurnaliștii nu au acces la întâlnirile în teritoriu cu primarii și alți aleși locali și funcționari publici.

„Comunicarea și transparența sunt elemente esențiale ale bunei guvernări, iar dreptul la informație și dreptul jurnaliștilor de a obține și disemina informații de interes public sunt garantate de Constituție și legislația în vigoare”, se arată în solicitarea ONG-urilor.

În acest sens, reprezentanții mass-media solicită Parlamentului și Guvernului să implementeze reforme reale, care ar crea condiții de dezvoltare sustenabilă a jurnalismului moldovenesc pe principii democratice și europene. Acestea reamintesc că, în sertarele comisiilor parlamentare se prăfuiesc unele proiecte de legi bune, elaborate inclusiv cu suportul Uniunii Europene și a Consiliului Europei, însă adoptarea acestora a fost blocată de vechea guvernare care a protejat grupuri de interese și proprietari de media, inclusiv din rândul politicienilor. Potrivit apelului, această abordare a încurajat utilizarea masivă a platformelor mediatice în scop de promovare politică și de distribuire a informațiilor false și a condus la distorsionarea pieței mediatice prin stimularea concurenței neloiale și a abuzului de poziții dominante.

ONG-urile cer includerea pe agenda Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova și în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” a a mai multor obiective care vizează mass-media, pe care le consideră necesare pentru reformarea domeniului mediatic.

Apelul este semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul „Acces-info”, Asociația Presei Electronice, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Moldova, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Media-Guard.

#ONG #guvernare #mass media #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vicepremierul și ministrul de externe Mihai Popșoi a vizitat în Kazahstan fabrica de înghețată „IceMaster – Ice Cream”, o întreprindere mixtă cu capital moldovenesc, parte a imperiului JLC Group, controlat de familia Jardan. Potrivit directorului general Iurie Jardan, cifra de afaceri a companiei în 2024 a depășit 80 de milioane de euro.

„Este o mare onoare pentru compania noastră să reprezinte Republica Moldova în Kazahstan și Kazahstanul în Moldova. Ne asumăm rolul de punte între cele două țări”, a declarat Jardan, fiul omului de afaceri Vladimir Jardan – cunoscut drept „baronul laptelui” din Moldova.

Grupul JLC controlează companii din domeniul lactatelor în Republica Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania. În Moldova, JLC deține peste 68% din capitalul Incomlac Bălți – al doilea cel mai mare producător de lactate din țară.

Din imperiul economic al familiei Jardan mai fac parte rețeaua de magazine Jardi, compania de construcții Monolit, exploatații agricole de peste 2.000 de hectare și fabrici de lactate peste hotare. Vladimir Jardan, fondatorul grupului, a acumulat o parte din afaceri în perioada controversată a privatizării cu bonuri patrimoniale din anii ’90.

Numele său a fost legat de Banca Socială, una dintre cele trei instituții financiare implicate în scandalul „furtului miliardului”. La momentul introducerii administrării speciale de către BNM, Jardan deținea direct 0,72% din acțiunile Băncii Sociale, dar indirect controla 5,28% prin intermediul firmelor Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac.

Deși evită aparițiile publice, Vladimir Jardan rămâne unul dintre cei mai influenți și discreți magnați ai industriei agroalimentare din regiune.