Operațiunea Barbarossa la BNM! Draguțanu, Cincilei și Sturzu au băut palma cu Plahotniuc la furtul miliardului

Procuratura Anticorupție anunță că a finalizat un nou episod din dosarul penal denumit generic „Frauda bancară”. Sunt vizaţi un ex-guvernator şi doi ex-viceguvernatori al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Este vorba de ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu.

Astfel, potrivit învinuirii, în perioada anului 2014, fostul guvernator al BNM, precum și alţi doi vice-guvernatori au acționat în interesele organizației criminale, conduse de către Vladimir Plahotniuc, au elaborat și implementat un plan bine determinat de sustragere în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din sistemul bancar național.

Precizăm că, conform probatoriului administrat, procurorii au constatat că, organizația criminală, condusă de către Vladimir Plahotniuc era constituită din mai multe grupuri criminale organizate, din care făceau parte grupul criminal organizat condus Veaceslav Platon, grupul criminal condus de către Vladimir Andronachi și grupul criminal organizat condus de către Ilan Șor. Ultimul la rândul său, controla de facto, prin intermediul unor persoane interpuse băncile BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA, Banca de Economii SA.

Prin urmare, pe parcursul anului 2014, guvernatorul BNM, precum și cei doi viceguvernatorii ai BNM, în calitate de persoane afiliate organizației criminale, au înlăturat obstacolele și au acordat instrumentele necesare realizării sustragerilor de bani aflați la dispoziția BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA și Banca de Economii SA, inclusiv prin aprobarea în organele de conducere a băncilor menționate a persoanelor afiliate grupului criminal organizat condus de Ilan Șor și prin neintervenirea în activitatea defectuoasă a acestor bănci.

Aşadar, aceste fapte au permis membrilor organizației criminale să sustragă bani în sumă echivalentă a cca 2,5 miliarde de lei și să integreze banii sustrași în circuitul legal al Republicii Moldova și a altor state.

În procesul urmăririi penale, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, având în vedere suma prejudiciului de 13,5 miliarde de lei, cauzată prin infracțiune.

La fel, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte civilă, având în vedere acțiunea civilă înaintată în suma de 24 miliarde de lei.

Procurorii anticorupție cu autorizarea judecătorului de instrucție, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale, au aplicat măsuri asiguratorii sub formă de sechestre pe bunurile ex-guvernatorului BNM, în valoare totală de 1,6 miliarde de lei, și respectiv pe bunurile ex-viceguvernatorului BNM, în valoare totală de 2,4 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miliard #BNM #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a confirmat că solicitările de actualizare a tarifelor la energia electrică depuse de Premier Energy și FEE Nord au fost recepționate, însă a subliniat că acestea vor fi examinate într-un proces etapizat și complex.

Potrivit oficialului, ajustarea prețurilor de furnizare nu poate fi analizată izolat, deoarece face parte dintr-un „lanț logic” care include mai întâi actualizarea tarifelor pentru transportul și distribuția energiei electrice.

„Da, într-adevăr cererile au fost depuse, dar acestea trebuie analizate într-un lanț logic. Pentru a calcula prețurile de furnizare, care sunt ultimele pe lanț, trebuie mai întâi să parcurgem toate fazele precedente”, a explicat directorul ANRE.

Acesta a amintit că, săptămâna trecută, regulatorul a aprobat tarifele și prețurile din sectorul termoenergetic, unde energia electrică este produsă prin cogenerare. Următorul pas este actualizarea tarifelor de transport și distribuție, după care ANRE va putea evalua cererile furnizorilor pentru anul 2026.

Directorul ANRE a menționat că există factori care pot influența evoluția finală în ambele sensuri. Pe de o parte, prețul energiei electrice produse prin cogenerare a înregistrat o scădere. Pe de altă parte, pe bursele internaționale — în special în România — se observă în ultima perioadă o tendință de creștere, determinată de sezonul rece și de consumul mai ridicat de energie electrică și gaze naturale.

„Sunt și premise de scădere, și de creștere. Urmează să unim tot acest puzzle și abia în final vom putea să ne expunem asupra unei tendințe a prețurilor de furnizare”, a concluzionat șeful ANRE.

Tarifele la energia electrică ar putea crește în Republica Moldova, după ce principalii furnizori, Premier Energy și FEE Nord, au solicitat oficial majorarea prețurilor. Operatorii au invocat, în cererea depusă la ANRE, scumpirea energiei procurate și devieri tarifare acumulate. Premier Energy cere un tarif de 3,83 lei/kWh, cu 24 de bani mai mult față de tariful actual, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh. cu 32 de bani mai mult.