Operațiunea Barbarossa la BNM! Draguțanu, Cincilei și Sturzu au băut palma cu Plahotniuc la furtul miliardului

Procuratura Anticorupție anunță că a finalizat un nou episod din dosarul penal denumit generic „Frauda bancară”. Sunt vizaţi un ex-guvernator şi doi ex-viceguvernatori al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Este vorba de ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu.

Astfel, potrivit învinuirii, în perioada anului 2014, fostul guvernator al BNM, precum și alţi doi vice-guvernatori au acționat în interesele organizației criminale, conduse de către Vladimir Plahotniuc, au elaborat și implementat un plan bine determinat de sustragere în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din sistemul bancar național.

Precizăm că, conform probatoriului administrat, procurorii au constatat că, organizația criminală, condusă de către Vladimir Plahotniuc era constituită din mai multe grupuri criminale organizate, din care făceau parte grupul criminal organizat condus Veaceslav Platon, grupul criminal condus de către Vladimir Andronachi și grupul criminal organizat condus de către Ilan Șor. Ultimul la rândul său, controla de facto, prin intermediul unor persoane interpuse băncile BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA, Banca de Economii SA.

Prin urmare, pe parcursul anului 2014, guvernatorul BNM, precum și cei doi viceguvernatorii ai BNM, în calitate de persoane afiliate organizației criminale, au înlăturat obstacolele și au acordat instrumentele necesare realizării sustragerilor de bani aflați la dispoziția BC ”Unibank” SA, BC ”Banca Socială” SA și Banca de Economii SA, inclusiv prin aprobarea în organele de conducere a băncilor menționate a persoanelor afiliate grupului criminal organizat condus de Ilan Șor și prin neintervenirea în activitatea defectuoasă a acestor bănci.

Aşadar, aceste fapte au permis membrilor organizației criminale să sustragă bani în sumă echivalentă a cca 2,5 miliarde de lei și să integreze banii sustrași în circuitul legal al Republicii Moldova și a altor state.

În procesul urmăririi penale, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, având în vedere suma prejudiciului de 13,5 miliarde de lei, cauzată prin infracțiune.

La fel, Ministerul Finanțelor a fost recunoscut în calitate de parte civilă, având în vedere acțiunea civilă înaintată în suma de 24 miliarde de lei.

Procurorii anticorupție cu autorizarea judecătorului de instrucție, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale, au aplicat măsuri asiguratorii sub formă de sechestre pe bunurile ex-guvernatorului BNM, în valoare totală de 1,6 miliarde de lei, și respectiv pe bunurile ex-viceguvernatorului BNM, în valoare totală de 2,4 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miliard #BNM #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.