Opinie: Iohannis, urgențele externe și ce face cu R. Moldova

Președintele Klaus Iohannis, care nu are până acum niciun rezultat demn să rămână în cărțile de istorie, iar cel de-al doilea mandat se apropie de sfârșit, încearcă să devină jucător în arena europeană, scrie editorialista Sabina Fati pentru ziare.com.

Din ceea ce face Klaus Iohannis de la începutul anului s-ar putea înțelege că președintele ar vrea să înainteze pe aceleași trei direcții pe care a mers și anul trecut: aderarea la Spațiul Schengen, găsirea unei soluții pentru a pune la adăpost Republica Moldova de eventualele agresiuni ale Rusiei și accentuarea axei București-Washington, inclusiv prin implicarea mai entuziastă a țării în războiul din Ucraina.

Președintele Klaus Iohannis și-a dat poate seama că eforturile lui și ale șefului diplomației autohtone în campania pentru Schengen de anul trecut au fost modeste, că n-au existat nici la Palatul Cotroceni și nici la sediul Ministerului Afacerilor Externe strategii de abordare și convingere a statelor reticente față de România, iar eșecul era previzibil. La întâlnirea de luni cu Olaf Scholz, cancelarul german aflat în vizită la București a vorbit mai clar ca oricând despre susținerea Berlinului: „Germania se află ferm de partea României. Aceasta înseamnă – şi o spun şi astăzi, aici, răspicat – înseamnă şi obiectivul ca România să obţină, în sfârşit, în acest an, statutul de membru deplin în spaţiul Schengen. Ţara dumneavoastră a depus mari eforturi în acest sens, trebuie să onorăm acest lucru”.

Klaus Iohannis a început încă de mai bine de o lună să lucreze la acest deziderat, care le-ar da posibilitatea românilor să circule într-o zonă fără granițe, a fost mai ferm la întâlnirea cu șefii de state ai UE, s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, a vorbit mai mult decât de obicei. Pentru președintele român, 2023 ar trebui să fie anul în care țara va fi primită în Spațiul de Liberă Circulație iar cancelarul german i-a promis tot ajutorul.
Dar, vrea oare Germania să convingă Austria și Olanda să fie de acord cu primirea României și Bulgariei? Sau, dincolo de orice sprijin promis, cele două state aflate la marginea continentului, cele mai sărace și mai corupte, mereu la coada tuturor clasamentelor, nu sunt gata să fie primite? Ar putea fi un gest formal, ca în cazul Croației, dar mizele par diferite.

În orice caz, Klaus Iohannis a fost acum 20 de zile la Sofia, unde a semnat un Parteneriat Strategic cu Bulgaria, un document simbolic la umbră căruia Bucureștiul se poate acomoda mai bine cu Balcanii, poate face mai multe proiecte cu vecinii de la sud de Dunăre și, cum sugerau unii oficiali de-o parte și de alta, ar putea chiar să-și facă Schengen-ul lor cu grecii. Trei state șovăielnice, obosite de crize și deprinse cu sărăcia și corupția, dar care au mare nevoie de standardele europene tocmai pentru a nu deraia. România are încă răbdare cu aderarea la Schengen, cu toate că sondajele constată o anumită exasperare în rândul electoratului.

Republica Moldova este însă un subiect mult mai fierbinte și mai grav, pe care oficialii români încearcă să-l rezolve cu ajutorul europenilor. Invitarea Maiei Sandu la București odată cu venirea cancelarului german aici arată cât de stringentă e situația dincolo de Prut. Această întâlnire organizată de România face parte din planul de salvare a R. Moldova, care face față tot mai greu provocărilor hibride, dar și nemulțumirilor populației, din cauza creșterii prețurilor și a veniturilor foarte mici ale cetățenilor.
Alunecarea R. Moldova spre Rusia e cu atât mai periculoasă cu cât noua doctrină de politică externă semnată vineri de Vladimir Putinse concentrează între altele asupra „compatrioților din străinătate care sunt înclinați către o relație constructivă cu Rusia”. Moscova trebuie „să le protejeze drepturile și interesele legitime în statele în care își au reședința, în principal în statele ostile”, pentru a „păstra identitatea lor culturală și spirituală și legăturile lor cu patria istorică”. Mai mult, Putin promite „o integrare mai profundă în Rusia” a mai multor teritorii nerecunoscute la nivel internațional care se află sub controlul militar al Moscovei, cum e, spre exemplu, Transnistria.

Din acest document se poate înțelege unde este plasată Republica Moldova și cât de agresivă își propune să fie Rusia cu vecinătatea ei apropiată. România nu-și permite poziția echivocă față de R. Molodva pe care a avut-o ani de zile. E momentul în care trebuie să aibă soluția cea mai bună pentru a-și dovedi promisiunile. În același timp, Chișinăul, la rândul său, ar trebui să folosească resursele financiare și logistice puse la dispoziție de România și UE pentru a face cu adevărat reformele ireversibile de care are nevoie. Ajutorul din afară e inutil fără implicarea din interior.

Klaus Iohannis a reușit să mențină stabilitatea, călcând în picioare preceptele morale, s-a plasat acolo unde trebuie în războiul din Ucraina, fără să profite deocamdată de oportunitățile oferite României, și nu există nimic concret care să rămână în urma lui, dacă țara nu va fi primită în Schengen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Iohannis #ajutor #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.