Orașele care oferă cele mai bune condiții de viață locuitorilor

Economist Intelligence Unit (EIU), iar Indicele global pentru 2022 arată câteva diferențe majore față de anul precedent.

EIU a clasificat 173 de orașe din întreaga lume în funcție de o varietate de factori, inclusiv asistența medicală, rata criminalității, stabilitatea politică, infrastructura și accesul la spații verzi. În general, Europa a dominat lista, cu șase locuri în primele 11.

De altfel podiumul este ocupat de orașe din Austria, Danemarca și Elveția. În plus, Elveția a fost singura țară din Europa care a avut două intrări în top 10. Totuși, marea câștigătoare pare să fie Canada care are trei orașe între cele mai atrăgătoare comunități din lume.

Câștigătorul de anul trecut, Auckland din Noua Zeelandă, a ieșit din top 10 în 2022, ajungând pe un surprinzător loc 34. Vecina Australia a avut cea mai vizibilă scădere în clasament în acest an, râmânând cu un singur oraș în primele 10.

Deși Europa a avut o evoluție foarte bună în 2022, din top lipsesc două orașe importante, Londra și Paris. Creșterea costului vieții a jucat un rol în ambele metropole, la fel ca și decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, au precizat specialiștii.

Conflictele armate au fost factorul determinant pentru plasarea unor orașe la coada clasamentului. Damasc, Lagos și Tripoli au fost considerate cele mai puțin neatrăgătoare orașe din lume, informează Mediafax

#Condiții de viață #orase #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.