Orașele care oferă cele mai bune condiții de viață locuitorilor

Economist Intelligence Unit (EIU), iar Indicele global pentru 2022 arată câteva diferențe majore față de anul precedent.

EIU a clasificat 173 de orașe din întreaga lume în funcție de o varietate de factori, inclusiv asistența medicală, rata criminalității, stabilitatea politică, infrastructura și accesul la spații verzi. În general, Europa a dominat lista, cu șase locuri în primele 11.

De altfel podiumul este ocupat de orașe din Austria, Danemarca și Elveția. În plus, Elveția a fost singura țară din Europa care a avut două intrări în top 10. Totuși, marea câștigătoare pare să fie Canada care are trei orașe între cele mai atrăgătoare comunități din lume.

Câștigătorul de anul trecut, Auckland din Noua Zeelandă, a ieșit din top 10 în 2022, ajungând pe un surprinzător loc 34. Vecina Australia a avut cea mai vizibilă scădere în clasament în acest an, râmânând cu un singur oraș în primele 10.

Deși Europa a avut o evoluție foarte bună în 2022, din top lipsesc două orașe importante, Londra și Paris. Creșterea costului vieții a jucat un rol în ambele metropole, la fel ca și decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, au precizat specialiștii.

Conflictele armate au fost factorul determinant pentru plasarea unor orașe la coada clasamentului. Damasc, Lagos și Tripoli au fost considerate cele mai puțin neatrăgătoare orașe din lume, informează Mediafax

#Condiții de viață #orase #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.