Orașul îndrăgostiților devine cu plată. Turiștii vor trebui să-și cumpere bilete din 2023

Turiştii de o zi care doresc să viziteze Veneţia vor trebui de anul viitor să-şi cumpere bilete, potrivit unor noi cerinţe care au drept scop reglementarea fluxului masiv de turişti în celebrul oraş, informează agențiile DPA și Agerpres.

Obligativitatea, care va intra în vigoare pe 16 ianuarie 2023, are drept scop un control mai adecvat al numărului de vizitatori în special în sezonul de vârf, a precizat vineri Simone Venturini, expert în turism.

Localnicii au criticat de multă vreme turismul masiv din oraş, care transformă deseori parcurgerea aleilor înguste într-o adevărată provocare şi creează aglomerări uriaşe în preajma celor mai populare obiective ale Veneţiei.

Înaintea pandemiei, oraşul era vizitat zilnic de peste 100.000 de persoane. Autorităţile au luat acum în vizor turiştii de o zi şi oaspeţii vaselor de croazieră, dintre care mulţi nu contribuie cu aproape nimic la economia locală.

Cât va costa biletul de intrare în Veneția și cine va fi scutit

Rezidenţii regiunii Veneto, persoanele născute în Veneţia şi toţi cei care au rezervat cazare în oraş, vor fi scutiţi de la cerinţa de a cumpăra bilet.

Preţul biletelor, care va varia în urma utilizării unui sistem dinamic de preţuri, poate ajunge la 10 euro de persoană, iar cei care vor rezerva din timp vor plăti mai puţin. Vizitatorii vor trebui să rezerve biletele online înaintea sosirii, iar cei care vor intra în centrul istoric fără bilet sunt pasibili de amenzi cuprinse între 50 şi 300 de euro.

Potrivit reprezentantului municipalităţii Michele Zuin, instalarea unor bariere la toate punctele de acces în oraş nu este exclusă.

Veneţia încearcă să monitorizeze afluxul de vizitatori

Din septembrie, preţurile biletelor pentru muzeele şi vaporaşele din oraş, precum şi pentru autobuzele fluviale va creşte în lipsa unei rezervări online, o încercare de a obişnui turiştii cu planificarea în avans a călătoriei înaintea introducerii biletelor zilnice din ianuarie.

Veneţia monitorizează deja afluxul de vizitatori cu ajutorul aşa numitei Control Room, care foloseşte camere de supraveghere, contoare montate pe poduri şi canale, precum şi date colectate de reţelele de telefonie mobilă pentru a oferi municipalităţii o imagine asupra gradului de aglomeraţie din oraş.

Deşi intenţia noului sistem de bilete nu este de a descuraja turismul şi nu există planuri pentru a limita numărul de bilete, va aduce Veneţiei o nouă sursă de venit şi va ajuta autorităţile municipale să se organizeze în avans pentru a face faţă cererii crescute pentru transport şi pentru siturile culturale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#venetia #turisti #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.