Orașul îndrăgostiților devine cu plată. Turiștii vor trebui să-și cumpere bilete din 2023

Turiştii de o zi care doresc să viziteze Veneţia vor trebui de anul viitor să-şi cumpere bilete, potrivit unor noi cerinţe care au drept scop reglementarea fluxului masiv de turişti în celebrul oraş, informează agențiile DPA și Agerpres.

Obligativitatea, care va intra în vigoare pe 16 ianuarie 2023, are drept scop un control mai adecvat al numărului de vizitatori în special în sezonul de vârf, a precizat vineri Simone Venturini, expert în turism.

Localnicii au criticat de multă vreme turismul masiv din oraş, care transformă deseori parcurgerea aleilor înguste într-o adevărată provocare şi creează aglomerări uriaşe în preajma celor mai populare obiective ale Veneţiei.

Înaintea pandemiei, oraşul era vizitat zilnic de peste 100.000 de persoane. Autorităţile au luat acum în vizor turiştii de o zi şi oaspeţii vaselor de croazieră, dintre care mulţi nu contribuie cu aproape nimic la economia locală.

Cât va costa biletul de intrare în Veneția și cine va fi scutit

Rezidenţii regiunii Veneto, persoanele născute în Veneţia şi toţi cei care au rezervat cazare în oraş, vor fi scutiţi de la cerinţa de a cumpăra bilet.

Preţul biletelor, care va varia în urma utilizării unui sistem dinamic de preţuri, poate ajunge la 10 euro de persoană, iar cei care vor rezerva din timp vor plăti mai puţin. Vizitatorii vor trebui să rezerve biletele online înaintea sosirii, iar cei care vor intra în centrul istoric fără bilet sunt pasibili de amenzi cuprinse între 50 şi 300 de euro.

Potrivit reprezentantului municipalităţii Michele Zuin, instalarea unor bariere la toate punctele de acces în oraş nu este exclusă.

Veneţia încearcă să monitorizeze afluxul de vizitatori

Din septembrie, preţurile biletelor pentru muzeele şi vaporaşele din oraş, precum şi pentru autobuzele fluviale va creşte în lipsa unei rezervări online, o încercare de a obişnui turiştii cu planificarea în avans a călătoriei înaintea introducerii biletelor zilnice din ianuarie.

Veneţia monitorizează deja afluxul de vizitatori cu ajutorul aşa numitei Control Room, care foloseşte camere de supraveghere, contoare montate pe poduri şi canale, precum şi date colectate de reţelele de telefonie mobilă pentru a oferi municipalităţii o imagine asupra gradului de aglomeraţie din oraş.

Deşi intenţia noului sistem de bilete nu este de a descuraja turismul şi nu există planuri pentru a limita numărul de bilete, va aduce Veneţiei o nouă sursă de venit şi va ajuta autorităţile municipale să se organizeze în avans pentru a face faţă cererii crescute pentru transport şi pentru siturile culturale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#venetia #turisti #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.