Ordinul de preluare de către APP a Gărilor și Stațiilor Auto a fost contestat

Ordinul emis de Agenția Proprietății Publice (APP) privind preluarea Gărilor și Stațiilor Auto, gestionate în prezent SRL „Gările Auto Moderne”, a fost contestat de avocatul companiei, într-o dispută juridică ce a generat o situație tensionată. Ordinul prevede preluarea unilaterală a complexului de către o comisie instituită de APP și condusă de Valeriu Cemîrtan.

Avocatul Andrei Iosip, reprezentant al Gărilor și Stațiilor Auto, a argumentat că ordinul APP este ilegal, invocând faptul că legislația prevede un termen de 30 de zile pentru contestații, care nu a fost respectat. Pe parcursul ședinței, în timp ce membrii comisiei insistau asupra preluării imediate a complexului, un alt avocat al companiei a contestat oficial ordinul, determinând comisia să ia o pauză. Până la această oră, membrii comisiei nu s-au întors pentru a continua discuțiile.

În cererea depusă, SRL „Gările Auto Moderne” invocă ilegalitatea ordinului APP, argumentând că rezoluțiunea contractului de parteneriat public-privat încheiat în 2018 poate fi efectuată doar după o constatare judecătorească a neexecutării obligațiilor de către partenerul privat. Societatea consideră că măsura luată de Agenția Proprietății Publice este prematură și nejustificată din punct de vedere juridic, cerând suspendarea imediată a actului administrativ în cauză pentru a preveni eventualele prejudicii ireparabile.

Într-un comunicat emis în dimineața zilei de astăzi, SRL „Gările Auto Moderne” își exprimă dezacordul și profunda îngrijorare față de acțiunile întreprinse de Agenția Proprietății Publice, prin ordinul directorului general Roman Cojuhari, care a dispus preluarea forțată a gărilor și stațiilor auto din gestiunea companiei noastre. Calificăm acest abuz drept un atac raider asupra companiei noastre. Așa nu se procedează în lumea civilizată, inclusiv în Uniunea Europeană spre care tinde Republica Moldova. Așa se proceda numai în anii 90 de către grupările mafiote, iar faptul că o astfel de metodă e aplicată de către o structură guvernamentală este cu atât mai grav.

Precizăm că APP a emis, în 17.5.2022, notificarea nr. 09-05-3132, prin care a declarat rezoluțiunea contractului nr. 3/09 din 17.12.2018, începând cu data de 20.08.2022, sub pretextul artificial privind neexecutarea obligației de prezentare a garanției de bună execuție, eliberată de o bancă comercială sau o companie de asigurare pentru anul investițional trei, cu perioada de valabilitate de 2 ani de zile.

Deși Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a stabilit, prin încheierea din 23.10.2023, că cererea de suspendare a executării notificării a fost respinsă, în motivarea încheierii se menționează că, „în condițiile clauzei contractuale inserate la pct. 20.1 din contractul nr. 3/09 din 17.12.2018, instanța de judecată dispune de COMPETENȚA EXCLUSIVĂ la constatarea nerespectării obligațiilor de către partenerul privat. Argumente analogice sunt menționate și în încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

#gara #preluare #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.