Organizatorii licitației de la aeroport, încolțiți de Procuratura Anticorupție

Procuratura Anticorupție a confirmat pentru redacția Realitatea că a inițiat un proces penal în contextul desfășurării licitației de la Aeroport. Instituția precizează că s-a autosesizat pe 25 ianuarie 2024, notează REALITATEA.MD.

Responsabilii informează că au realizat unele investigații, iar pe 3 aprilie a fost intentat un proces penal în care sunt investigate mai multe fapte. Printre acțiunile vizate se numără abuzul de serviciu.

„La moment procesul penal este în desfășurare, iar cu alte informații vom reveni suplimentar, în măsura în care aceasta nu va afecta buna desfășurare a procesului, precum și drepturile și libertățile persoanelor”, notează PA.

Anterior, Ziarul de Gardă informa că procurorii anticorupție au ridicat mai multe copii autentificate ale documentelor privind licitația de la Aeroportul Intenațional Chișinău.

La prima licitație de la Aeroport au depus actele doar două companii, autoritățile menționând că astfel nu se asigură competivitatea. Pentru cea de-a doua, pe 25 martie curent, Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a prelungit termenul de desfășurare, după ce administrația aerogării a anunțat că o singură companie, Lagardere Travel Retail, a depus dosarul la concurs.

Subiectul licitației privind închirierea spațiilor comerciale de la Aeroport este înconjurat de mai multe controverse, iar în spațiul public se vehiculează despre faptul că ar exista intenții de a o truca. Conform ultimelor informații, caietul de sarcini nu a fost avizat și aprobat, iar dacă o singură companie va depune dosarul, aceasta va câștiga.

Aeroportul Internațional Chișinău nu a comentat deocamdată informațiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #procuratura #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, armata rusă a lansat mai mult de 10.000 de rachete și peste 13.000 de drone de diferite tipuri asupra teritoriului ucrainean. Potrivit unui calcul al „Radio Liberty”, costul total al muniției utilizate pentru distrugerea Ucrainei a depășit 18 miliarde de dolari.

Aceste estimări se bazează pe date publice și opinii ale experților, însă, așa cum subliniază publicația, o mare parte a informațiilor despre atacuri sunt clasificate, ceea ce sugerează că cheltuielile reale ar putea fi chiar mai mari.

Până în februarie 2024, cheltuielile totale ale Rusiei pentru echipamente, întreținerea și desfășurarea trupelor pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei au ajuns la aproximativ 211 miliarde de dolari, conform Reuters, citând datele Pentagonului. În plus, între 2024 și 2027, Moscova intenționează să aloce 1,3 trilioane de ruble pentru reconstrucția teritoriilor ocupate ale Ucrainei, distruse de armata rusă, potrivit unui proiect de buget federal. Această sumă este de 22 de ori mai mare decât cheltuielile pentru dezvoltarea regiunii Caucazul de Nord în aceleași perioade.

În proiectul de buget pentru 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” sunt semnificativ mărite, urmând să ajungă la un record de 13,2 trilioane de ruble, cu 22% mai mult decât în 2024 și aproape dublu față de 2023. Cheltuielile militare vor reprezenta 6,3% din PIB și vor constitui 32,5% din toate cheltuielile bugetare, un nivel nemaiîntâlnit din perioada sovietică.

În paralel cu majorarea cheltuielilor militare, proiectul de buget pentru 2025 include creșteri semnificative ale tarifelor pentru serviciile publice. Energia electrică va deveni cu 12,6% mai scumpă, gazul cu 10,3%, iar costurile totale pentru utilități vor crește cu 11,9%, dublu față de nivelul inițial al indexării. De asemenea, în 2024, tarifele pentru transportul feroviar de pasageri vor crește cu 11,6%.

În același timp, infrastructura țării continuă să se deterioreze rapid. Ministerul rus al Construcțiilor estimează că gradul de uzură al conductelor este critic, 60% din acestea necesitând înlocuire. Conform datelor Fundației pentru reforme în sectorul locuințelor și utilităților, uzura ajunge la 70%. Stațiile de epurare din Rusia au un grad mediu de uzură de 80%, iar în unele regiuni acesta ajunge la 90%, a declarat anul trecut Sergey Kolunov, membru al comitetului Dumei de Stat pentru construcții și locuințe.