Organizatorii licitației de la aeroport, încolțiți de Procuratura Anticorupție

Procuratura Anticorupție a confirmat pentru redacția Realitatea că a inițiat un proces penal în contextul desfășurării licitației de la Aeroport. Instituția precizează că s-a autosesizat pe 25 ianuarie 2024, notează REALITATEA.MD.

Responsabilii informează că au realizat unele investigații, iar pe 3 aprilie a fost intentat un proces penal în care sunt investigate mai multe fapte. Printre acțiunile vizate se numără abuzul de serviciu.

„La moment procesul penal este în desfășurare, iar cu alte informații vom reveni suplimentar, în măsura în care aceasta nu va afecta buna desfășurare a procesului, precum și drepturile și libertățile persoanelor”, notează PA.

Anterior, Ziarul de Gardă informa că procurorii anticorupție au ridicat mai multe copii autentificate ale documentelor privind licitația de la Aeroportul Intenațional Chișinău.

La prima licitație de la Aeroport au depus actele doar două companii, autoritățile menționând că astfel nu se asigură competivitatea. Pentru cea de-a doua, pe 25 martie curent, Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a prelungit termenul de desfășurare, după ce administrația aerogării a anunțat că o singură companie, Lagardere Travel Retail, a depus dosarul la concurs.

Subiectul licitației privind închirierea spațiilor comerciale de la Aeroport este înconjurat de mai multe controverse, iar în spațiul public se vehiculează despre faptul că ar exista intenții de a o truca. Conform ultimelor informații, caietul de sarcini nu a fost avizat și aprobat, iar dacă o singură companie va depune dosarul, aceasta va câștiga.

Aeroportul Internațional Chișinău nu a comentat deocamdată informațiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #procuratura #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.