Republica Moldova a urcat pe locul al treilea între furnizorii de orz ai Uniunii Europene în sezonul iulie 2024–iunie 2025, exportând pe piața comunitară 117 807 tone și depășind astfel Serbia, arată o analiză a economistului Iurie Rija bazată pe date Eurostat. Deși volumul este aproape identic cu cel din sezonul precedent (116 162 t), ponderea Moldovei în totalul importurilor UE s-a ridicat de la 6,4 % la 10,3 %, datorită scăderii livrărilor din Marea Britanie și Ucraina. În ansamblu, Moldova a expediat 123 925 t de orz în sezon, cu 22 % mai puțin față de 2023/2024, dar a compensat prin orientarea către piețele europene, unde prețul mediu a fost de 3,29 lei/kg, în creștere față de 3,06 lei/kg în sezonul precedent.
Valoarea totală a exporturilor de orz s-a cifrat la 407,8 mil. lei, sub nivelul din 2023/2024 (485,8 mil. lei), dar aproape dublă față de sezonul 2022/2023. În primele șase luni din 2025 au fost exportate doar 14 363 t, toate în intervalul ianuarie-martie; lipsa livrărilor din aprilie-iunie indică epuizarea stocurilor înainte de noua recoltă. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,85 lei/kg în ianuarie la 4,76 lei/kg în februarie, menținându-se peste patru lei în martie.
Exporturile au fost dominate de trei companii, „OROM-IMEXPO” SRL (25 % din volum), „RUSAGRO-PRIM” SRL (24,6 %) și „DEMIR AGRO” SRL (14 %). În primul semestru din 2025, concentrarea s-a accentuat: „OROM-IMEXPO” a realizat 61,7 % din total, urmată de „CRIST-VALG” SRL (15,1 %) și „RUSAGRO-PRIM” SRL (10,5 %).
Elveția a devenit principala destinație, cu 34,5 mii t (aproape o treime din exporturi) la un preț mediu de 3 lei/kg, urmată de Cipru (33,3 mii t) și Grecia (28,9 mii t). România, odinioară cel mai mare cumpărător, a coborât pe locul patru cu 11 mii t, în timp ce Turcia a preluat poziția a cincea cu 6,1 mii t.
Sezonul de recoltare 2025 a început la 4 iulie, cu randamente prognozate de 4-4,5 t/ha, peste media anului trecut. Prețurile oferite rămân modeste, între 2,60 lei/kg la câmp și 3,10 lei/kg la Giurgiulești, iar tranzacțiile sunt lente: fermierii speră la prețuri mai mari, în timp ce traderii așteaptă clarificări pe piața regională a cerealelor.
