Palatul Moldovagaz de jumătate de miliard de lei, călcâiul lui Ahile al companiei! Auditorii: investiție nejustificată

25 Ian. 2023, 10:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Ian. 2023, 10:59 // Actual //  bani.md

În zece ani (2011 – 2021) investițiile Moldovagaz a constituit 3,6 miliarde de lei, însă ANRE a aprobat doar 2,7 miliarde de lei sau 77,3% din total. Investițiile în valoare de 815,8 mil. lei, au fost considerate și apreciate ca neplanificate, nefundamentate și nejustificate conform, și pe deplin, fiind aplicate neconform criteriilor de evaluare, constată raportul de audit al Curții de Conturi.

Un exemplu elocvent al investițiilor efectuate în lipsa surselor de recuperare a costurilor reprezintă investițiile capitale pentru construcția clădirii de tip oficiu a S.A. „Moldovagaz” din str. Pușkin 64, mun. Chișinău.

„Mijloacele planificate pentru a fi utilizate în construcția acestei clădiri au fost permanent în creștere. Astfel, în anul 2005, Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz” a planificat alocarea până la 5 mil. euro sau circa 63 mil. lei pentru lucrările de proiectare și construcție a clădirii. În anul 2006 în baza documentației de proiect a fost determinat costul orientativ al construcției de 230,9 mil. lei cu suprafața totală de 12,7 mii m2. În anul 2013, documentația de proiect a fost modificată, prin majorarea suprafeței construcției până la 13,5 mii m2. În final, în anul 2018, valoarea investițiilor suportate a constituit 445,6 mil. lei”, se arată în raportul auditorilor.

Ca urmare a lipsei documentelor în original aferente licitațiilor desfășurate în perioada 2011-2015, contractelor și proceselor-verbale de executare a lucrărilor pentru perioada 2009-2015 privind lucrările de construcție a clădirii, auditul public extern a fost limitat de a verifica și a se expune asupra conformității investițiilor capitale efectuate de SA „Moldovagaz” la obiectivul construit.

Finanțarea construcției clădirii în anii 2010, 2011 și 2013, s-a efectuat prin contractarea a 3 credite în valoare totală de 138. mil. lei, fiind achitate dobânzi de 13 mil. lei, cât și comisioane / taxe și alte plăți aferente eliberării creditelor de 1,4 mil. lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!