Palatul Moldovagaz de jumătate de miliard de lei, călcâiul lui Ahile al companiei! Auditorii: investiție nejustificată

În zece ani (2011 – 2021) investițiile Moldovagaz a constituit 3,6 miliarde de lei, însă ANRE a aprobat doar 2,7 miliarde de lei sau 77,3% din total. Investițiile în valoare de 815,8 mil. lei, au fost considerate și apreciate ca neplanificate, nefundamentate și nejustificate conform, și pe deplin, fiind aplicate neconform criteriilor de evaluare, constată raportul de audit al Curții de Conturi.

Un exemplu elocvent al investițiilor efectuate în lipsa surselor de recuperare a costurilor reprezintă investițiile capitale pentru construcția clădirii de tip oficiu a S.A. „Moldovagaz” din str. Pușkin 64, mun. Chișinău.

„Mijloacele planificate pentru a fi utilizate în construcția acestei clădiri au fost permanent în creștere. Astfel, în anul 2005, Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz” a planificat alocarea până la 5 mil. euro sau circa 63 mil. lei pentru lucrările de proiectare și construcție a clădirii. În anul 2006 în baza documentației de proiect a fost determinat costul orientativ al construcției de 230,9 mil. lei cu suprafața totală de 12,7 mii m2. În anul 2013, documentația de proiect a fost modificată, prin majorarea suprafeței construcției până la 13,5 mii m2. În final, în anul 2018, valoarea investițiilor suportate a constituit 445,6 mil. lei”, se arată în raportul auditorilor.

Ca urmare a lipsei documentelor în original aferente licitațiilor desfășurate în perioada 2011-2015, contractelor și proceselor-verbale de executare a lucrărilor pentru perioada 2009-2015 privind lucrările de construcție a clădirii, auditul public extern a fost limitat de a verifica și a se expune asupra conformității investițiilor capitale efectuate de SA „Moldovagaz” la obiectivul construit.

Finanțarea construcției clădirii în anii 2010, 2011 și 2013, s-a efectuat prin contractarea a 3 credite în valoare totală de 138. mil. lei, fiind achitate dobânzi de 13 mil. lei, cât și comisioane / taxe și alte plăți aferente eliberării creditelor de 1,4 mil. lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#constructie #Moldovagaz #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.