Până în 2030 Republica Moldova ar putea tăia cablul de la Cuciurgan! Parlicov: Vom avea trei linii cu România

Instalarea primelor piloni ai liniei Isaccea Vulcănești Chișinău ar putea începe până la sfârșitul acestui an. Nu este definitivat traseul și securizat terenul or, Banca Mondială nu dă banii până nu sunt definitivare aceste două aspecte, a declarat ministrul Energiei Victor Parlicov.

„Noi suntem într-o situație fericită față de alți ani. Avem o linie electrică deja în construcție. Este vorba de Vulcănești-Isaccea-Chișinău. Mai există linia Bălți – Suceava pentru care avem studiul de fezabilitate. Costul liniei pe teritoriul Republicii Moldova este de 50 milioane de euro. Și a treia linie, bani sunt alocați, se lucrează între Moldelectrica și Transelectrica. Este vorba de Strășeni-Iași sau Chișinău – Roman pentru studiu. Banii sunt alocați din grantul de 300 milioane de dolari. Anul acesta vom avea traseul definit să putem începe construcția”, a explicat Parlicov în podcastul Europei Libere.

Ministrul spune că termenul de construcție a liniei Bălți-Suceava este 2027-2028, iar până în anul 2030 cele trei linii vor fi funcționale pe deplin. „Aici nu e vorba doar de securizarea Republicii Moldova, dar este vorba și exportul de curent al Moldovei. Nu este exclus că Moldova va deveni un mare producător de energie regenerabilă pe care o va exporta.

În prezent, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la Cuciurgan amplasată în regiunea stângă a Nistrului la un preț de 66 USD MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enertgie #constructie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.