Șor, în slujba Kremlinului! Congresul de la Moscova, tribună pentru lichidarea neutralității și suveranității Moldovei

08 Iul. 2025, 13:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iul. 2025, 13:42 // Actual //  bani.md

Fugarul penal Ilan Șor, adăpostit la Moscova de serviciile secrete ruse, nu mai ascunde că urmărește pierderea statalității și neutralității R.Moldova. În cadrul unui congres al blocului „Victoria”, format din mai multe partide afiliate lui Șor, acesta a declarat că statul nostru ar trebui să adere la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – o alianță militară creată și condusă de Moscova, scrie deschide.md.

Moldova trebuie, fără îndoială, să devină membru al OTSC. Astăzi avem nevoie de o platformă unică de dezvoltare – atât pentru rezolvarea problemelor interne, cât și a celor externe”, a declarat acesta.

Deși principiul de bază al OTSC este similar cu cel al NATO – „un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor” – în realitate, această alianță funcționează doar atunci când sunt vizate interesele Rusiei. Aderarea la această structură autoritară și represivă ar însemna pierderea neutralității și suveranității, transformând R. Moldova într-un satelit al intereselor rusești în regiune.

Un plan de ocupație cu față de „integrare”

În discursul său, Ilan Șor a evitat să explice ce „beneficii” ar aduce Republicii Moldova aderarea la OTSC. În schimb, consecințele ar putea fi următoarele:

  • Vom fi obligați să trimitem militari în misiunile OTSC, inclusiv în războaiele duse de statele membre ale acestei structuri. Un exemplu ar fi trimiterea soldaților pentru a lupta de partea Rusiei în războiul din Ucraina;
  • Forțele armate moldovene ar trebui adaptate la standardele alianței și integrate în structurile de apărare coordonate de Moscova;
  • R. Moldova ar intra oficial în zona de influență a Rusiei;
  • Șansele de integrare europeană ar fi drastic reduse.

Să nu uităm că, în cazul unei aderări la OTSC, Rusia și-ar putea consolida prezența militară în Transnistria, prin amplasarea de trupe suplimentare. Având astfel acces neîngrădit la regiune, Moscova ar complica și mai mult negocierile dintre Chișinău și Tiraspol pentru reglementarea conflictului.

Totodată, Kremlinul ar putea deschide baze militare în zone sensibile din R. Moldova, precum Găgăuzia, fapt ce ar tensiona grav relațiile cu NATO.

Izolare internațională și colaps economic

Pe plan internațional, Republica Moldova ar avea de suferit considerabil. Principalii parteneri economici, inclusiv statele Uniunii Europene, ar putea sista sprijinul financiar și proiectele de dezvoltare lansate în ultimii ani. Relațiile comerciale cu UE s-ar putea prăbuși, afectând grav economia națională.

România, principalul partener economic și politic al R. Moldova, ar putea îngheța orice cooperare cu Chișinăul. Toate proiectele comune în educație, cultură și infrastructură transfrontalieră ar fi blocate, iar ajutoarele financiare și energetice acordate statului nostru ar fi sistate.

În ceea ce privește Ucraina, aflată de trei ani în război cu Rusia, aderarea Moldovei la OTSC și accesul liber al soldaților ruși în stânga Nistrului ar putea fi percepute de Kiev ca o încercare de a deschide un al doilea front – un scenariu invocat de mai mulți propagandiști ai Kremlinului. În consecință, ne-am putea confrunta cu:

  • ruperea totală a relațiilor diplomatice cu Ucraina;
  • închiderea frontierei moldo-ucrainene;
  • embargou asupra mărfurilor moldovenești;
  • blocarea transporturilor prin portul Odesa.

Aderarea la OTSC – o sinucidere geopolitică

În final, aderarea la OTSC ar echivala cu o sinucidere geopolitică pentru Republica Moldova. Statul ar fi izolat complet pe plan internațional, lipsit de sprijin extern și vulnerabilizat în fața multiplelor crize economice și sociale. Aceasta este „platformă unică de dezvoltare” pentru R. Moldova, în viziunea lui Șor – o ocupație cu față legală, sărăcie pe termen lung și statut de colonie a Rusiei.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.