Panică la Kremlin: Putin l-a trimis la Washington pe „negociatorul de serviciu” să repare relația cu Trump

După virajul brusc al președintelui american Donald Trump, care în această săptămână a impus sancțiuni împotriva „Rosneft” și „Lukoil” și a anulat summitul planificat cu Vladimir Putin la Budapesta, Kremlinul a reacționat rapid, trimițând în Statele Unite principalul său negociator pe dosarul ucrainean, potrivit CNN.

Este vorba despre Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), un personaj-cheie în arhitectura relațiilor ruso-americane și un apropiat al lui Putin prin legături de familie – fiind căsătorit cu o prietenă apropiată a fiicei acestuia, Ekaterina Tihonova. Dmitriev, care a studiat la Harvard și Stanford, a sosit vineri la Washington, unde urmează să poarte discuții cu oficiali ai administrației Trump pentru a „analiza viitorul relațiilor ruso-americane”, au declarat surse citate de CNN și RIA Novosti.

Potrivit publicației Axios, Dmitriev urmează să se întâlnească sâmbătă cu Stephen Witkoff, trimisul special al SUA pentru negocierile strategice cu Rusia.

Misiunea sa este una extrem de dificilă: salvarea dialogului bilateral, grav afectat după refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului în Ucraina. Surse citate de The Wall Street Journal afirmă că Trump s-a declarat „profund dezamăgit”, convins că „Putin l-a dus cu vorba”, mai ales după ce fiecare convorbire între cei doi lideri era urmată de noi atacuri asupra Ucrainei. Această frustrare ar fi stat la baza deciziei de a sancționa cele mai mari companii petroliere rusești.

Kirill Dmitriev a fost inclus în echipa de negociere a Kremlinului încă din februarie, alături de consilierul prezidențial Iuri Ușakov și de șeful Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin. În aprilie, el a vizitat Washingtonul pentru a promova proiecte economice comune, de la dezvoltarea Arcticii până la exploatarea metalelor rare.

După ce Trump a anunțat anularea summitului de la Budapesta, Dmitriev a insistat că pregătirile continuă și a relansat o idee spectaculoasă – construirea unui tunel sub Strâmtoarea Bering, care ar lega Ciucoția de Alaska, estimând costul proiectului la 60 de miliarde de dolari, cu posibilitatea reducerii la 8 miliarde. „Tunelul ar fi un simbol al unității dintre Rusia și SUA”, a declarat Dmitriev.

Comentând ironic situația, politologul rus Abbas Galiamov a scris: „Probabil că înainte de zbor i s-a spus clar: ‘Zboară și ori te înțelegi cu americanii, ori îți pui căciula și începi să sapi singur tunelul sub Strâmtoarea Bering’”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”