Parlamentul a dat cu BARDA în fermieri! Moratoriu cu jumătate de măsură: Doar unii fermieri vor beneficia de protecție

Fostul director executiv al Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, critică noile modificări legislative privind sprijinul acordat agricultorilor afectați de secetă. Acesta consideră că, deși noua lege este o îmbunătățire față de cea anterioară, criteriile stricte de eligibilitate vor exclude mulți fermieri de la beneficii.

„Norma de 40% din suprafața agricolă afectată de secetă, necesară pentru instituirea moratoriului, va revolta fermierii. Majoritatea agricultorilor din nordul țării, care au avut pierderi mai mici de 40% și nu au acte confirmative, nu vor putea beneficia de această măsură. Este evident că s-a făcut foarte mult lobby pentru bănci și furnizori,” a declarat Slusari.

Proiectul legislativ, elaborat de deputatul PAS Viorel Barda, prevede instituirea unui moratoriu asupra plății datoriilor restante ale fermierilor până la 31 octombrie 2025. Măsura vizează și suspendarea executărilor silite și a cererilor de insolvabilitate pentru datoriile scadente, dar doar pentru agricultorii care îndeplinesc cumulativ criteriile: cel puțin 40% din suprafață afectată de secetă, deținerea a maximum 1800 de hectare și absența unei hotărâri judecătorești de insolvabilitate.

Deputatul Barda a susținut că modificările au fost necesare deoarece legea anterioară nu a avut impactul scontat. Totuși, Slusari acuză autoritățile că ignoră realitățile din teren și avertizează că mulți fermieri vor rămâne fără sprijin într-un an agricol deosebit de dificil.

Proiectul a fost adoptat cu 71 de voturi în Parlament, însă dezbaterile asupra efectelor sale vor continua, pe măsură ce fermierii vor evalua aplicabilitatea sa în practică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#barda #moratoriu #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.