Partea frumoasă a lucrurilor: Cum unii primari din Moldova ajută antreprenorii pe timp de pandemie

În contextul pandemiei Covid-19, Autoritățile Publice Locale din Republica Moldova (APL) au lansat un șir de acțiuni în sprijinul antreprenorilor locali, oferindu-le o serie de facilități și oportunități de a-și continua activitatea și de a-și susține angajații, dar și de a diminua , impactul coronavirusului asupra consumatorilor locali.

Pe lângă măsurile întreprinse la nivel național, majoritatea primăriilor din țară au identificat și întreprins diverse inițiative pentru a ajuta antreprenorii locali în funcție de specificul fiecărui oraș.

Primăria mun. Bălți s-a remarcat prin câteva activități. Una dintre ele este scutirea plății taxei pentru eliberarea fișelor de traseu și taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiului în perioada 01.04.2020-30.09.2020. Astfel, șapte agenți economici au obținut scutiri pentru 125 de unități de transport. Alți nouă agenți economici au fost scutiți după ce contractele de locațiune a spațiului municipal, pe teritoriul cărora își desfășurau activitatea de antreprenor, au fost sistate în perioada 17 martie – 15 mai 2020.

În mun. Drochia, Primăria, în calitate de partener de încredere a sectorului business local, a organizat un târg al micilor producători pe 20 și 21 februarie 2021. 22 de producători din r-l Drochia, precum și din Hîncești, Rîșcani, Strășeni și Chișinău au participat la acest eveniment, având oportunitatea de a fi parte a unei platforme alternative de vânzare a produselor în circumstanțe de pandemie.

Primăria mun. Edineț a acordat suport agentului economic ce activează în parcul „Vasile Alecsandri”, oferind lemne de foc angajaților cafenelei care au participat la lucrările voluntare de îngrijire sezonieră a parcului (decembrie 2020). De asemenea, primăria a angajat trei angajați ai cafenelei pentru lucrări de întreținere a parcului, astfel evitând șomajul acestora în timpul pandemiei.

În mun. Ungheni, Primăria locală a creat condiții comode și sigure de desfășurare a activității de antreprenor pe teritoriul celor trei piețe locale și regionale. Astfel, acestea activează în regim extins, pentru a evita aglomerațiile și sunt accesibile locuitorilor a 74 de localități din r-l Ungheni.

O altă inițiativă relevantă a fost întreprinsă de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii – ODIMM. Prin intermediul acesteia, 180 de IMM-uri au îmbunătățit abilitățile lor de digitalizare și e-comerț, devenind mai vizibile în spațiul online și promovând produsele lor atât la nivel național, cât și internațional.

Aceste instrumente au fost studiate în cadrul proiectului Public4MMSME – Modelul de partajare a economiei ca resursă pentru IMM-uri în timpul recuperării COVID-19, implementat cu suportul Fondului Internațional Visegrad. Inițiativele sunt incluse într-un dosar ce cuprinde în total 30 de instrumente prin care resursele publice la nivel local vin în suportul micului business urban din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova. Obiectivul proiectului este asigurarea unor condiții de susținere pentru consolidarea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii din zonele urbane în timpul crizei COVID-19 în curs, precum și în faza de redresare economică. Mai multe detalii găsiți pe pagina web a proiectului – Public4MMSME. Partenerii proiectului — Mazovia Development Agency – POLAND (partener-lider), NGO Agency of European Innovations – UKRAINE, Secondary Technical School of Electrical, Engineering – SLOVAKIA, Foundation for Enterprise Development in HB County – HUNGARY, Solidarity Fund PL in Moldova – MOLDOVA.

Proiectul este cofinanțat de guvernele din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia prin intermediul Granturilor Visegrad din Fondul Internațional Visegrad. Misiunea fondului este de a promova idei pentru o cooperare regională durabilă în Europa Centrală. www.visegradfund.org.

#antreprenori #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O investigație realizată de RISE Moldova arată că un teren public oferit gratuit pentru construcția unui centru folcloric „Lăutarii” a fost utilizat în final pentru ridicarea unui complex rezidențial, iar beneficiarii locuințelor nu au legătură cu domeniul artistic.

Potrivit investigației, în 2007 Guvernul a alocat gratuit aproape 30 de ari de teren Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, organizație condusă de dirijorul și actualul deputat Nicolae Botgros. Terenul, situat în apropierea Gării Feroviare din Chișinău, urma să fie folosit pentru construirea unui Centru internațional folcloric care să includă o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere.

În 2016, asociația a semnat un contract de societate civilă cu compania Estate Invest Company, controlată de familia fostului deputat Iurie Dîrda, pentru realizarea proiectului. Ulterior, conceptul inițial a fost modificat, iar pe lângă spațiile socio-culturale au apărut și blocuri locative.

În 2019, Guvernul condus atunci de Pavel Filip a modificat hotărârea din 2007 și a permis explicit construcția de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. După această decizie, proiectul a primit autorizațiile necesare și a fost dezvoltat sub denumirea Estate Art Residence, complex format din mai multe blocuri de locuințe.

Investigația arată că una dintre clădirile proiectului, prezentată inițial drept „centru socio-cultural”, este în realitate un bloc locativ cu șase etaje, împărțit în 20 de apartamente și două spații comerciale. Imobilul, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, a revenit integral Asociației „Lăutarii”.

Asociația a obținut dreptul de proprietate asupra clădirii în 2019 și a început să vândă apartamentele înainte de finalizarea construcției. Majoritatea tranzacțiilor au avut loc într-o singură lună, în ianuarie 2021. La acel moment, valoarea estimată a imobilului depășea 1,2 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 23 de milioane de lei.

Datele analizate de RISE Moldova arată că beneficiarii locuințelor nu au legătură cu orchestra „Lăutarii” sau cu domeniul artistic. Printre cumpărători se regăsesc contabili, militari, manageri sau directori de companii.

În plus, suma corespunzătoare valorii imobilelor nu apare integral în rapoartele financiare ale asociației depuse la Biroul Național de Statistică, deși în 2021 organizația a raportat venituri de peste 11 milioane de lei, mult peste anii precedenți.

#botgtos #afacere #imobiliare