Partea frumoasă a lucrurilor: Cum unii primari din Moldova ajută antreprenorii pe timp de pandemie

În contextul pandemiei Covid-19, Autoritățile Publice Locale din Republica Moldova (APL) au lansat un șir de acțiuni în sprijinul antreprenorilor locali, oferindu-le o serie de facilități și oportunități de a-și continua activitatea și de a-și susține angajații, dar și de a diminua , impactul coronavirusului asupra consumatorilor locali.

Pe lângă măsurile întreprinse la nivel național, majoritatea primăriilor din țară au identificat și întreprins diverse inițiative pentru a ajuta antreprenorii locali în funcție de specificul fiecărui oraș.

Primăria mun. Bălți s-a remarcat prin câteva activități. Una dintre ele este scutirea plății taxei pentru eliberarea fișelor de traseu și taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiului în perioada 01.04.2020-30.09.2020. Astfel, șapte agenți economici au obținut scutiri pentru 125 de unități de transport. Alți nouă agenți economici au fost scutiți după ce contractele de locațiune a spațiului municipal, pe teritoriul cărora își desfășurau activitatea de antreprenor, au fost sistate în perioada 17 martie – 15 mai 2020.

În mun. Drochia, Primăria, în calitate de partener de încredere a sectorului business local, a organizat un târg al micilor producători pe 20 și 21 februarie 2021. 22 de producători din r-l Drochia, precum și din Hîncești, Rîșcani, Strășeni și Chișinău au participat la acest eveniment, având oportunitatea de a fi parte a unei platforme alternative de vânzare a produselor în circumstanțe de pandemie.

Primăria mun. Edineț a acordat suport agentului economic ce activează în parcul „Vasile Alecsandri”, oferind lemne de foc angajaților cafenelei care au participat la lucrările voluntare de îngrijire sezonieră a parcului (decembrie 2020). De asemenea, primăria a angajat trei angajați ai cafenelei pentru lucrări de întreținere a parcului, astfel evitând șomajul acestora în timpul pandemiei.

În mun. Ungheni, Primăria locală a creat condiții comode și sigure de desfășurare a activității de antreprenor pe teritoriul celor trei piețe locale și regionale. Astfel, acestea activează în regim extins, pentru a evita aglomerațiile și sunt accesibile locuitorilor a 74 de localități din r-l Ungheni.

O altă inițiativă relevantă a fost întreprinsă de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii – ODIMM. Prin intermediul acesteia, 180 de IMM-uri au îmbunătățit abilitățile lor de digitalizare și e-comerț, devenind mai vizibile în spațiul online și promovând produsele lor atât la nivel național, cât și internațional.

Aceste instrumente au fost studiate în cadrul proiectului Public4MMSME – Modelul de partajare a economiei ca resursă pentru IMM-uri în timpul recuperării COVID-19, implementat cu suportul Fondului Internațional Visegrad. Inițiativele sunt incluse într-un dosar ce cuprinde în total 30 de instrumente prin care resursele publice la nivel local vin în suportul micului business urban din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova. Obiectivul proiectului este asigurarea unor condiții de susținere pentru consolidarea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii din zonele urbane în timpul crizei COVID-19 în curs, precum și în faza de redresare economică. Mai multe detalii găsiți pe pagina web a proiectului – Public4MMSME. Partenerii proiectului — Mazovia Development Agency – POLAND (partener-lider), NGO Agency of European Innovations – UKRAINE, Secondary Technical School of Electrical, Engineering – SLOVAKIA, Foundation for Enterprise Development in HB County – HUNGARY, Solidarity Fund PL in Moldova – MOLDOVA.

Proiectul este cofinanțat de guvernele din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia prin intermediul Granturilor Visegrad din Fondul Internațional Visegrad. Misiunea fondului este de a promova idei pentru o cooperare regională durabilă în Europa Centrală. www.visegradfund.org.

#antreprenori #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.