Partea frumoasă a lucrurilor: Cum unii primari din Moldova ajută antreprenorii pe timp de pandemie

În contextul pandemiei Covid-19, Autoritățile Publice Locale din Republica Moldova (APL) au lansat un șir de acțiuni în sprijinul antreprenorilor locali, oferindu-le o serie de facilități și oportunități de a-și continua activitatea și de a-și susține angajații, dar și de a diminua , impactul coronavirusului asupra consumatorilor locali.

Pe lângă măsurile întreprinse la nivel național, majoritatea primăriilor din țară au identificat și întreprins diverse inițiative pentru a ajuta antreprenorii locali în funcție de specificul fiecărui oraș.

Primăria mun. Bălți s-a remarcat prin câteva activități. Una dintre ele este scutirea plății taxei pentru eliberarea fișelor de traseu și taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiului în perioada 01.04.2020-30.09.2020. Astfel, șapte agenți economici au obținut scutiri pentru 125 de unități de transport. Alți nouă agenți economici au fost scutiți după ce contractele de locațiune a spațiului municipal, pe teritoriul cărora își desfășurau activitatea de antreprenor, au fost sistate în perioada 17 martie – 15 mai 2020.

În mun. Drochia, Primăria, în calitate de partener de încredere a sectorului business local, a organizat un târg al micilor producători pe 20 și 21 februarie 2021. 22 de producători din r-l Drochia, precum și din Hîncești, Rîșcani, Strășeni și Chișinău au participat la acest eveniment, având oportunitatea de a fi parte a unei platforme alternative de vânzare a produselor în circumstanțe de pandemie.

Primăria mun. Edineț a acordat suport agentului economic ce activează în parcul „Vasile Alecsandri”, oferind lemne de foc angajaților cafenelei care au participat la lucrările voluntare de îngrijire sezonieră a parcului (decembrie 2020). De asemenea, primăria a angajat trei angajați ai cafenelei pentru lucrări de întreținere a parcului, astfel evitând șomajul acestora în timpul pandemiei.

În mun. Ungheni, Primăria locală a creat condiții comode și sigure de desfășurare a activității de antreprenor pe teritoriul celor trei piețe locale și regionale. Astfel, acestea activează în regim extins, pentru a evita aglomerațiile și sunt accesibile locuitorilor a 74 de localități din r-l Ungheni.

O altă inițiativă relevantă a fost întreprinsă de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii – ODIMM. Prin intermediul acesteia, 180 de IMM-uri au îmbunătățit abilitățile lor de digitalizare și e-comerț, devenind mai vizibile în spațiul online și promovând produsele lor atât la nivel național, cât și internațional.

Aceste instrumente au fost studiate în cadrul proiectului Public4MMSME – Modelul de partajare a economiei ca resursă pentru IMM-uri în timpul recuperării COVID-19, implementat cu suportul Fondului Internațional Visegrad. Inițiativele sunt incluse într-un dosar ce cuprinde în total 30 de instrumente prin care resursele publice la nivel local vin în suportul micului business urban din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova. Obiectivul proiectului este asigurarea unor condiții de susținere pentru consolidarea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii din zonele urbane în timpul crizei COVID-19 în curs, precum și în faza de redresare economică. Mai multe detalii găsiți pe pagina web a proiectului – Public4MMSME. Partenerii proiectului — Mazovia Development Agency – POLAND (partener-lider), NGO Agency of European Innovations – UKRAINE, Secondary Technical School of Electrical, Engineering – SLOVAKIA, Foundation for Enterprise Development in HB County – HUNGARY, Solidarity Fund PL in Moldova – MOLDOVA.

Proiectul este cofinanțat de guvernele din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia prin intermediul Granturilor Visegrad din Fondul Internațional Visegrad. Misiunea fondului este de a promova idei pentru o cooperare regională durabilă în Europa Centrală. www.visegradfund.org.

#antreprenori #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova