Partea frumoasă a lucrurilor: Cum unii primari din Moldova ajută antreprenorii pe timp de pandemie

În contextul pandemiei Covid-19, Autoritățile Publice Locale din Republica Moldova (APL) au lansat un șir de acțiuni în sprijinul antreprenorilor locali, oferindu-le o serie de facilități și oportunități de a-și continua activitatea și de a-și susține angajații, dar și de a diminua , impactul coronavirusului asupra consumatorilor locali.

Pe lângă măsurile întreprinse la nivel național, majoritatea primăriilor din țară au identificat și întreprins diverse inițiative pentru a ajuta antreprenorii locali în funcție de specificul fiecărui oraș.

Primăria mun. Bălți s-a remarcat prin câteva activități. Una dintre ele este scutirea plății taxei pentru eliberarea fișelor de traseu și taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiului în perioada 01.04.2020-30.09.2020. Astfel, șapte agenți economici au obținut scutiri pentru 125 de unități de transport. Alți nouă agenți economici au fost scutiți după ce contractele de locațiune a spațiului municipal, pe teritoriul cărora își desfășurau activitatea de antreprenor, au fost sistate în perioada 17 martie – 15 mai 2020.

În mun. Drochia, Primăria, în calitate de partener de încredere a sectorului business local, a organizat un târg al micilor producători pe 20 și 21 februarie 2021. 22 de producători din r-l Drochia, precum și din Hîncești, Rîșcani, Strășeni și Chișinău au participat la acest eveniment, având oportunitatea de a fi parte a unei platforme alternative de vânzare a produselor în circumstanțe de pandemie.

Primăria mun. Edineț a acordat suport agentului economic ce activează în parcul „Vasile Alecsandri”, oferind lemne de foc angajaților cafenelei care au participat la lucrările voluntare de îngrijire sezonieră a parcului (decembrie 2020). De asemenea, primăria a angajat trei angajați ai cafenelei pentru lucrări de întreținere a parcului, astfel evitând șomajul acestora în timpul pandemiei.

În mun. Ungheni, Primăria locală a creat condiții comode și sigure de desfășurare a activității de antreprenor pe teritoriul celor trei piețe locale și regionale. Astfel, acestea activează în regim extins, pentru a evita aglomerațiile și sunt accesibile locuitorilor a 74 de localități din r-l Ungheni.

O altă inițiativă relevantă a fost întreprinsă de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii – ODIMM. Prin intermediul acesteia, 180 de IMM-uri au îmbunătățit abilitățile lor de digitalizare și e-comerț, devenind mai vizibile în spațiul online și promovând produsele lor atât la nivel național, cât și internațional.

Aceste instrumente au fost studiate în cadrul proiectului Public4MMSME – Modelul de partajare a economiei ca resursă pentru IMM-uri în timpul recuperării COVID-19, implementat cu suportul Fondului Internațional Visegrad. Inițiativele sunt incluse într-un dosar ce cuprinde în total 30 de instrumente prin care resursele publice la nivel local vin în suportul micului business urban din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova. Obiectivul proiectului este asigurarea unor condiții de susținere pentru consolidarea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii din zonele urbane în timpul crizei COVID-19 în curs, precum și în faza de redresare economică. Mai multe detalii găsiți pe pagina web a proiectului – Public4MMSME. Partenerii proiectului — Mazovia Development Agency – POLAND (partener-lider), NGO Agency of European Innovations – UKRAINE, Secondary Technical School of Electrical, Engineering – SLOVAKIA, Foundation for Enterprise Development in HB County – HUNGARY, Solidarity Fund PL in Moldova – MOLDOVA.

Proiectul este cofinanțat de guvernele din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia prin intermediul Granturilor Visegrad din Fondul Internațional Visegrad. Misiunea fondului este de a promova idei pentru o cooperare regională durabilă în Europa Centrală. www.visegradfund.org.

#antreprenori #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.