Paul Krugman, Premiul Nobel pentru Economie: „Excedentul comercial al Rusiei este un semn de slăbiciune, nu de putere”

Eșecul militar al Rusiei în Ucraina a sfidat predicțiile tuturor. Mai întâi a venit înfrângerea rușinoasă la porțile Kievului. Apoi a urmat incredibila scădere blitzkrieg, deoarece încercările de a încercui forțele ucrainene pe terenul presupus mai favorabil din est s-au transformat într-o bătălie de uzură cu mișcare lentă, este opinia marelui economist american Paul Krugman.

Celebrul economist Paul Krugman a scris într-un editorial pentru New York Times despre modul cum Occidentul se luptă să sugrume economia Rusiei punându-l pe Vladimir Putin într-o situație greu de ieșit. Ceea ce este important în legătură cu acest al doilea eșec rusesc este că interacționează cu o altă mare surpriză: eficacitatea remarcabilă – și, într-un fel, uluitoare – cel puțin până acum, a sancțiunilor economice occidentale împotriva regimului Putin, sancțiuni care funcționează într-un mod neașteptat, a scris Paul Krugman pentru New York Times.

De îndată ce războiul din Ucraina a început, s-a vorbit foarte mult despre exercitarea presiunii economice împotriva națiunii invadatoare. Cele mai multe dintre acestea s-au concentrat pe modalități de a reduce exporturile Rusiei, în special vânzările sale de petrol și gaze naturale. Din păcate, însă, a existat rușinos de puține mișcări semnificative pe acest front. Administrația Biden a interzis importurile de petrol rusesc, dar acest lucru va avea un impact redus dacă alte națiuni nu urmează exemplul SUA. Și Europa, în special, încă nu a impus un embargo asupra petrolului rusesc, și a făcut și mai puțin pentru a se îndepărta de dependența de gazul rusesc, mai explică laureatul premiului Nobel.

La întrebarea dacă Putin câștigă războiul economic, economistul spune: Nu, îl pierde

Şi continuă: Drept urmare, exporturile rusești au rezistat, iar țara pare să se îndrepte către un excedent comercial record. Deci Vladimir Putin câștigă războiul economic? Nu, îl pierde. Acest excedent în creștere este un semn de slăbiciune, nu de putere – reflectă în mare măsură o scădere a importurilor Rusiei, despre care chiar și analiștii susținuți de stat spun că împiedică economia.

De fapt, Rusia câștigă mulți bani vânzând petrol și gaze, dar îi este greu să folosească acești bani pentru a cumpăra lucrurile de care are nevoie, inclusiv componente cruciale utilizate în producția de tancuri și alte echipamente militare.

De ce se pare că Rusia are atât de multe probleme să cumpere lucruri? O parte a răspunsului este că multe dintre democrațiile lumii au interzis vânzarea către Rusia a unei varietăți de bunuri – arme, desigur, dar și componente industriale care pot fi folosite, direct sau indirect, pentru a produce arme.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.