Paul Krugman, Premiul Nobel pentru Economie: „Excedentul comercial al Rusiei este un semn de slăbiciune, nu de putere”

Eșecul militar al Rusiei în Ucraina a sfidat predicțiile tuturor. Mai întâi a venit înfrângerea rușinoasă la porțile Kievului. Apoi a urmat incredibila scădere blitzkrieg, deoarece încercările de a încercui forțele ucrainene pe terenul presupus mai favorabil din est s-au transformat într-o bătălie de uzură cu mișcare lentă, este opinia marelui economist american Paul Krugman.

Celebrul economist Paul Krugman a scris într-un editorial pentru New York Times despre modul cum Occidentul se luptă să sugrume economia Rusiei punându-l pe Vladimir Putin într-o situație greu de ieșit. Ceea ce este important în legătură cu acest al doilea eșec rusesc este că interacționează cu o altă mare surpriză: eficacitatea remarcabilă – și, într-un fel, uluitoare – cel puțin până acum, a sancțiunilor economice occidentale împotriva regimului Putin, sancțiuni care funcționează într-un mod neașteptat, a scris Paul Krugman pentru New York Times.

De îndată ce războiul din Ucraina a început, s-a vorbit foarte mult despre exercitarea presiunii economice împotriva națiunii invadatoare. Cele mai multe dintre acestea s-au concentrat pe modalități de a reduce exporturile Rusiei, în special vânzările sale de petrol și gaze naturale. Din păcate, însă, a existat rușinos de puține mișcări semnificative pe acest front. Administrația Biden a interzis importurile de petrol rusesc, dar acest lucru va avea un impact redus dacă alte națiuni nu urmează exemplul SUA. Și Europa, în special, încă nu a impus un embargo asupra petrolului rusesc, și a făcut și mai puțin pentru a se îndepărta de dependența de gazul rusesc, mai explică laureatul premiului Nobel.

La întrebarea dacă Putin câștigă războiul economic, economistul spune: Nu, îl pierde

Şi continuă: Drept urmare, exporturile rusești au rezistat, iar țara pare să se îndrepte către un excedent comercial record. Deci Vladimir Putin câștigă războiul economic? Nu, îl pierde. Acest excedent în creștere este un semn de slăbiciune, nu de putere – reflectă în mare măsură o scădere a importurilor Rusiei, despre care chiar și analiștii susținuți de stat spun că împiedică economia.

De fapt, Rusia câștigă mulți bani vânzând petrol și gaze, dar îi este greu să folosească acești bani pentru a cumpăra lucrurile de care are nevoie, inclusiv componente cruciale utilizate în producția de tancuri și alte echipamente militare.

De ce se pare că Rusia are atât de multe probleme să cumpere lucruri? O parte a răspunsului este că multe dintre democrațiile lumii au interzis vânzarea către Rusia a unei varietăți de bunuri – arme, desigur, dar și componente industriale care pot fi folosite, direct sau indirect, pentru a produce arme.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.