CTP: Uniunea Europeană nu e NATO. Ucraina și Moldova ar putea fi primite rapid în blocul comunitar, cu o condiție

21 Mai 2022, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2022, 16:01 // Actual //  bani.md

Gazetarul Cristian Tudor Popescu crede că există o soluție pentru ca Ucraina, Moldova, Georgia și celelalte țări candidate să fie primite în Uniunea Europeană mai rapid și cu mai puțină strictețe față de criteriile obișnuite, însă pentru aceasta ar fi nevoie de o reformă esențială a modului de funcționare a blocului comunitar: să fie eliminată condiția consensului și, în plus, orice țară să poată fi sancționată cu suspendarea dreptului de vot și a fondurilor europene în cazul în care nu respectă niște standarde.

Gazetarul a explicat, vineri seara, la Digi24, că propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea un fel de anticameră a UE cu țările candidate a generat o adevărată polemică, mai ales că ministrul ucrainean de externe a reacționat într-un mod care, mărturisește CTP, nu i-a plăcut deloc.

„Dimitro Kuleba, ministrul de externe, a avut o reacție – care nu mi-a plăcut – la această chestiune. Nu mi-a plăcut deloc cum a reacționat. A spus: Nu avem nevoie de surogate pentru statutul de candidat la aderare în UE, care să demonstreze o atitudine de mâna a doua față de Ucraina și să ofenseze sentimentele ucrainenilor.

Este o atitudine agresivă și arogantă, care nu-mi place. La urma urmei, Uniunea Europeană nu este o organizație militară, aici nu e vorba de admiterea în NATO. A renunțat la admiterea în NATO Ucraina. Chiar Zelenski a spus lucrul acesta: lăsăm NATO.

Să fie primită Ucraina cu o procedură turbo, rapidă, în Uniunea Europeană? Iată o întrebare, mi-au pus-o și pe Facebook cititorii. Uniunea Europeană este în primul rând o uniune politică, economică, socială și trebuie să îndeplinești niște criterii care nu țin de criteriile militare. Uniunea Europeană nu are criterii militare. Știți ca în procesul de aderare la UE să i se ceară țării respective să aibă o armată de anumite dimensiuni? Securitatea frontierelor, da, dar securitatea frontierelor nu ține de armată, este a poliției de frontieră. După știința mea, nu există cerințe legate de forța militară și comportamentul militar al țării respectiv”, a explicat CTP.

„România, la aderare, a avut probleme mari cu justiția, în special”, a reamintit gazetarul. „Acum, în treacăt fie spus, ar trebui să să fim admiși în Schengen mâine, nici nu mai explic de ce. În situația de față, e jenant să nu fim în Schengen”, a adăugat CTP.

„Dar în ce privește Ucraina, Ucraina are merite excepționale, istorice, care stârnesc admirația și susținerea tuturor oamenilor de bună intenție de pe globul ăsta. Da, fac sacrificii umane extraordinare. Luptă cu vitejie cu hoarda lui Putin. Dar asta n-are legătură cu criteriile Uniunii Europene, are legătură cu criterii militare. Dacă era vorba acum de admiterea în NATO a Ucrainei, aici cred că era justificat Kuleba, ca să fie admisă, așa cum sunt admise Suedia și Finlanda în clipa de față. Fără discuție”, și-a continuat argumentația gazetarul.

„În ce privește Uniunea Europeană, la ce se referă domnul Kuleba? Se referă la propunerea lui Macron, care spune să se facă un soi de cerc exterior al Uniunii Europene, un fel de anticameră – și nu „antecameră”, există, mă rog, confuzia asta, pentru că e luat din italiană cuvântul în românește și atunci se spune „anticameră”, deși logic este oarecum absurd, pentru că nu e vorba de ceva împotriva camerei – deci, un fel de anticameră în care să intre și Ucraina, și Georgia, și Moldova, asta este propunerea de care se simte jignit domnul Kuleba”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

În final, gazetarul a spus care ar fi, în opinia sa, o soluție echitabilă.

„Eu cred că se poate și mai mult de atât. Se poate să fie primite acum în Uniunea Europeană cu mult mai puțină strictețe la criterii – bine, păstrându-le pe-astea cu crima organizată, cu frontierele, adică nu-ți aduci în Uniunea Europeană astfel de probleme și litigiile teritoriale, astea rămân. Dar în rest, se poate face o procedură rapidă și pentru Georgia, și pentru Moldova, și pentru Ucraina, și pentru țările din Balcanii de Vest care vor să intre acum, Serbia, Macedonia de Nord și așa mai departe.

Se poate face, cu o condiție: să fie reformată Uniunea Europeană. În ce sens? În sensul scoaterii, dispariției acestui consens, care nu are ce să mai caute acolo. Poate să te blocheze oricare dintre țările mai nou sau mai vechi intrate, oricine poate să blocheze niște hotărâri. Da, dar dacă se schimbă asta și dacă hotărârile pot fi luate prin majoritate calificată – cum, de altfel, s-a avansat această propunere – atunci, da. Dacă țările respective, orice țară, poate să fie sancționată cu suspendarea dreptului de vot, sancționată cu a nu mai primi niciun ban, fonduri europene, dacă nu respectă niște lucruri, ar putea fi o variantă. În felul acesta pot fi primite țările acestea, dar să ai posibilitatea practic să le dai afară sau să nu te poată împiedica să iei niște hotărâri esențiale orice țară de acolo”, a arătat Cristian Tudor Popescu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

02 Dec. 2024, 17:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Dec. 2024, 17:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de gaze naturale prin conducte din Rusia către Europa au crescut în noiembrie cu aproape 9%, ajungând la 2,75 miliarde de metri cubi, conform datelor furnizate de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport Gaze (ENTSOG) și Gazprom. Această creștere se datorează în principal fluxurilor mai mari pe cele două rute principale: TurkStream și coridorul ucrainean.

Conform ENTSOG, livrările prin TurkStream au fost, în medie, de 49,4 milioane de metri cubi pe zi, în comparație cu 42,7 milioane de metri cubi în noiembrie 2023. Astfel, volumul total transportat prin această rută a crescut cu 15,6%, atingând 1,48 miliarde de metri cubi în luna noiembrie. În același timp, fluxurile zilnice de gaze prin coridorul ucrainean au fost de 42,3 milioane de metri cubi, echivalentul a 1,27 miliarde de metri cubi pentru întreaga lună, cu 1,9% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe ansamblul perioadei ianuarie-noiembrie 2024, exporturile totale de gaze rusești către țările europene au crescut cu aproape 15% față de 2023, atingând un volum de 29,3 miliarde de metri cubi. Experții estimează că, până la sfârșitul anului, exporturile totale de gaze către Uniunea Europeană și țările Balcanilor de Vest vor crește cu 25%, de la 24 miliarde la 30 miliarde de metri cubi.

Creșterea exporturilor este atribuită, în principal, unei baze scăzute de comparație din prima jumătate a anului 2023 și preocupării statelor europene de a-și asigura rezervele de gaze în eventualitatea opririi tranzitului prin Ucraina după 2024.

În prezent, gazele naturale din Rusia ajung în Europa prin două rute majore. Prima este reprezentată de TurkStream, care transportă gazul către Bulgaria, Serbia și mai departe către România, Grecia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, precum și Ungaria. A doua rută este coridorul ucrainean, prin care sunt alimentate Slovacia și regiunea transnistreană din Moldova. Din Slovacia, gazul ajunge ulterior în Austria și parțial în Italia. Ambele rute transportă anual volume similare, de aproximativ 14-15 miliarde de metri cubi fiecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală