Pe 20 octombrie, alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități controlate constituțional. Lista lor

Alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități de pe teritoriul controlat constituțional la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie 2024 și referendumul la care își vor exprima opinia referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista prealabilă a locațiilor.

Preliminar, alegătorii din stânga Nistrului vor putea vota la Soroca, Florești, Căușeni, Ștefan Vodă, Rezina, Șoldănești, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Chișinău, Bălți, Cahul, Călărași și Ungheni.

„Codul electoral prevede că la constituirea acestor secții, Comisia Electorală Centrală ia în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective”, transmit membrii CEC.

Decizia finală privind organizarea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale și referendum constituțional de pe 20 octombrie 2024 va fi luată de către Comisia Electorală până la 15 septembrie 2024.

Conform datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) pentru anul 2024, 284.027 de persoane cu drept de vot au reședința în Transnistria. Numărul lor a crescut cu peste 48.000, comparativ cu 2018.

#referendum constitutional #20 octombrie #alegeri prezidentiale #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.