Pe 20 octombrie, alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități controlate constituțional. Lista lor

Alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități de pe teritoriul controlat constituțional la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie 2024 și referendumul la care își vor exprima opinia referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista prealabilă a locațiilor.

Preliminar, alegătorii din stânga Nistrului vor putea vota la Soroca, Florești, Căușeni, Ștefan Vodă, Rezina, Șoldănești, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Chișinău, Bălți, Cahul, Călărași și Ungheni.

„Codul electoral prevede că la constituirea acestor secții, Comisia Electorală Centrală ia în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective”, transmit membrii CEC.

Decizia finală privind organizarea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale și referendum constituțional de pe 20 octombrie 2024 va fi luată de către Comisia Electorală până la 15 septembrie 2024.

Conform datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) pentru anul 2024, 284.027 de persoane cu drept de vot au reședința în Transnistria. Numărul lor a crescut cu peste 48.000, comparativ cu 2018.

#referendum constitutional #20 octombrie #alegeri prezidentiale #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să voteze în ședința de miercuri o nouă modificare a Programului de repartizare a mijloacelor Fondului rutier pentru anul 2025, document care arată o redistribuire a banilor publici, cu accent clar pe întreținere curentă și mai puțin pe reabilitare strategică a infrastructurii rutiere.

Potrivit proiectului, Fondul rutier ajunge la 2,598 miliarde lei, însă peste 2,08 miliarde lei (aproape 80%) sunt direcționați exclusiv pentru întreținerea drumurilor, în timp ce investițiile și dezvoltarea infrastructurii rămân secundare.

Cea mai mare parte a banilor se duc pe: plombări, colmatarea fisurilor, badijonări și lucrări cosmetice la asfalt, lucrări repetate la aceleași tronsoane „selective”, fără soluții durabile, întreținerea de vară și iarnă, care cumulativ depășește 659 milioane lei. În paralel, doar 434 milioane lei sunt prevăzute pentru reconstrucții, reabilitări și reparații capitale, adică exact lucrările care ar putea reduce cheltuielile de întreținere pe termen lung.

Documentul mai arată că 159 milioane lei sunt direcționați către gestionarea drumurilor publice, inclusiv cheltuieli administrative, litigii și funcționarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, aflată în proces de reorganizare.