Pe 20 octombrie, alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități controlate constituțional. Lista lor

Alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități de pe teritoriul controlat constituțional la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie 2024 și referendumul la care își vor exprima opinia referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista prealabilă a locațiilor.

Preliminar, alegătorii din stânga Nistrului vor putea vota la Soroca, Florești, Căușeni, Ștefan Vodă, Rezina, Șoldănești, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Chișinău, Bălți, Cahul, Călărași și Ungheni.

„Codul electoral prevede că la constituirea acestor secții, Comisia Electorală Centrală ia în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective”, transmit membrii CEC.

Decizia finală privind organizarea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale și referendum constituțional de pe 20 octombrie 2024 va fi luată de către Comisia Electorală până la 15 septembrie 2024.

Conform datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) pentru anul 2024, 284.027 de persoane cu drept de vot au reședința în Transnistria. Numărul lor a crescut cu peste 48.000, comparativ cu 2018.

#referendum constitutional #20 octombrie #alegeri prezidentiale #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că finanțarea oferită Republicii Moldova de Uniunea Europeană este deja prevăzută în cadrul Planului de creștere convenit cu Bruxelles-ul și nu reprezintă o trecere de la o finanțare tehnică la una politică.

„Finanțarea care face parte din planul de creștere cu Uniunea Europeană este deja prevăzută și face parte din programul nostru cu UE. Putem să o numim politică, dar nu cred că este vorba de o schimbare de la tehnic la politic. Parcursul nostru politic spre Uniunea Europeană este clar și cunoscut”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, aceste resurse vor asigura surse financiare suficiente pentru proiectele de investiții, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul unor discuții suplimentare cu partenerii europeni. „Probabil va exista și un memorandum care va prevedea parametrii și reguli foarte clare, de care să țină cont atât autoritățile, cât și ceilalți parteneri ai noștri”, a explicat oficialul.

Declarațiile ministrului vin pe fundalul unor critici formulate de economistul Veaceslav Ioniță, care a avertizat că Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și că Guvernul se bazează tot mai mult pe finanțarea din partea Uniunii Europene.

Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică și atitudinea mai relaxată a autorităților față de dezechilibrele bugetare. „Până acum cinci ani, circa 70% din finanțarea externă venea din surse condiționate, precum FMI. Astăzi, aproximativ 80% vine din partea Uniunii Europene”, a afirmat economistul, subliniind că finanțarea a devenit una predominant politică, pe fondul contextului geopolitic și al războiului din Ucraina.

Economistul avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă, cu venituri bugetare slabe, cheltuieli orientate spre consum și investiții insuficiente, în timp ce povara datoriei crește. Potrivit acestuia, în anul viitor, Republica Moldova ar urma să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din sumă va fi destinată plății dobânzilor.

În replică, ministrul Finanțelor insistă că finanțarea din partea Uniunii Europene nu este una conjuncturală, ci derivă dintr-un cadru strategic clar, care urmărește susținerea investițiilor și a parcursului european al Republicii Moldova.