Pe 20 octombrie, alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități controlate constituțional. Lista lor

Alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități de pe teritoriul controlat constituțional la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie 2024 și referendumul la care își vor exprima opinia referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista prealabilă a locațiilor.

Preliminar, alegătorii din stânga Nistrului vor putea vota la Soroca, Florești, Căușeni, Ștefan Vodă, Rezina, Șoldănești, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Chișinău, Bălți, Cahul, Călărași și Ungheni.

„Codul electoral prevede că la constituirea acestor secții, Comisia Electorală Centrală ia în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective”, transmit membrii CEC.

Decizia finală privind organizarea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale și referendum constituțional de pe 20 octombrie 2024 va fi luată de către Comisia Electorală până la 15 septembrie 2024.

Conform datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) pentru anul 2024, 284.027 de persoane cu drept de vot au reședința în Transnistria. Numărul lor a crescut cu peste 48.000, comparativ cu 2018.

#referendum constitutional #20 octombrie #alegeri prezidentiale #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie