Pe la spatele Chișinăului, „flota fantomă” a lui Putin ar transporta milioane de tone de petrol rusesc

01 Iul. 2024, 12:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iul. 2024, 12:30 // Actual //  bani.md

În contextul internațional tensionat, Republica Moldova devine centrul atenției într-un scandal referitor la transportul ilegal de petrol rusesc, denumit „Shadow Fleet”. Datele recente furnizate de Grupul de Monitorizare al Institutului pentru Cercetarea Strategică a Mării Negre și portalul BlackSeaNews dezvăluie că navele înregistrate în Moldova sunt implicate în transportul ilegal de petrol rusesc în proporție de aproximativ 5% din volumul total pentru luna mai 2024, reprezentând aproximativ 0,5 milioane de tone.

Această activitate controversată nu numai că aduce venituri semnificative, estimat la aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an, dar și subminează sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse. În ciuda presiunilor internaționale și a solicitărilor repetate din partea UE pentru aplicarea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, Republica Moldova a refuzat implementarea a 14 pachete de sancțiuni, conform rapoartelor Comisiei Europene din decembrie 2023.

„În mai 2024, navele petroliere ale proprietarilor din Grecia s-au deplasat din Marea Baltică cu mai mult petrol rusesc decât navele petroliere ale oricărei alte țări: 3,4 milioane de tone – 30,55%, cu un număr de 29 de nave din 100, susține Andrii Klymenko de la Institutul de Studii Strategice la Marea Neagră.

Și navele petroliere din jurisdicțiile offshore, unde este foarte dificil să se identifice proprietarii reali (țări FOC – steag de conveniență), ocupă doar locul al treilea: 1,3 milioane de tone; 11,62%; 12 nave din 100.

Din țările europene, s-au remarcat mai multe nave petroliere din Moldova: 0,5 milioane de tone; 4,74%; 5 nave.

Companiile UAE-Rusia se află pe locul al doilea: 1,8 milioane de tone; 16,62%, 17 nave.

Informațiile despre performanțele tuturor proprietarilor de nave-cisternă (țara de înregistrare – numărul de nave – volumul de marfă – % din volumul total pentru mai 2024 – adică din 11.313.931 tone):

Grecia: 29 nave, 3.456.555 tone, 30,55%
UAE-Rusia: 17 nave, 1.880.378 tone, 16,62%
Țări FOC: 12 nave, 1.314.366 tone, 11,62%
China: 11 nave, 1.255.920 tone, 11,10%
India: 7 nave, 819.630 tone, 7,24%
Vietnam: 6 nave, 654.290 tone, 5,78%
Turcia: 6 nave, 611.771 tone, 5,41%
Moldova: 5 nave, 536.535 tone, 4,74%
Azerbaidjan: 3 nave, 326.211 tone, 2,88%
Kazahstan: 2 nave, 232.902 tone, 2,06%
Singapore: 1 navă, 113.226 tone, 1,00%
Kuwait: 1 navă, 112.147 tone, 0,99%

Pentru comparație: din porturile Federației Ruse din Marea Neagră în mai 2024 s-au exportat de 3,2 ori mai puține tone de petrol decât din porturile Federației Ruse din Marea Baltică – 3.498.137 tone.

BANI.MD a solicitat Agenției Navale de la Chișinău infromații cu privire la numărul petrolierelor înregistrate în Republica Moldova. Reprezentanțiii instituției au negat că în Republica Moldova ar fi înregistrat vreun petrolier care ar transporta petrol din Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Sept. 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Sept. 2026, 14:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 24 iulie, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării cu petrol.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat miercuri, 9 septembrie, până la 100,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, Brent se tranzacționa la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,49 dolari, ajungând la 94,52 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, iar atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune au alimentat temerile privind siguranța transporturilor de petrol. De la începutul lunii august, prețul Brent a crescut cu aproximativ 25%, pe măsură ce perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.

Un punct de vulnerabilitate rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol. Ulterior, fluxurile au fost puternic afectate, iar volumul transportat prin strâmtoare a scăzut de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor Rystad Energy.

Economistul Hamad Hussain, specializat în climă și materii prime la Capital Economics, avertizează că investitorii iau tot mai mult în calcul scenariul unui conflict prelungit și riscul ca atacurile recente să perturbe și mai mult fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu. În același timp, Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului, în condițiile creșterii riscurilor geopolitice.

Presiunea asupra prețurilor este parțial limitată de producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana, care ar putea compensa o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 4% din producția globală.

Un petrol mai scump poate avea efecte asupra întregii economii. Creșterea costurilor pentru transport și industrie se poate reflecta în prețurile la benzină și motorină, iar ulterior și în prețurile altor produse și servicii. O perioadă îndelungată cu petrol scump poate pune astfel presiune suplimentară asupra inflației și poate complica deciziile băncilor centrale.

Depășirea pragului de 100 de dolari are și o puternică semnificație pentru piețe, însă Brent se află încă sub maximul atins în acest an. Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, prețul a ajuns la 126,41 dolari pe baril.