Pentru a supravieţui, Putin trebuie să amplifice războiul

22 Sept. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Sept. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Mobilizarea parţială a armatei ruse şi „referendumurile” din estul Ucrainei, organizate pe fugă, sunt dovezi de slăbiciune. Putin şi-a făcut calcule greşite şi zeci de mii de ruşi plătesc cu viaţa pentru asta.

Nu poate da înapoi. Dacă pierde războiul de agresiune împotriva Ucrainei, Putin va pierde puterea, poate chiar mai mult. Acelaşi lucru este valabil şi pentru politicieni din guvern şi din Duma, care şi-au legat soarta şi la bine şi la rău de liderul de la Kremlin. Aceştia sunt în panică. Pe fundalul succesului ucrainean la operaţiunea de recucerire a ţării lor, Moscova este cu adevărat ameninţată de o înfrângere militară. Una, la care nimeni din Moscova nu s-a aşteptat. De aceea Putin a ordonat acum o mobilizare parţială, vrând să trimită pe front 300.000 de rezervişti. De la aceştia se aşteaptă să oprească avansul ucrainenilor; un avans care demonstrează starea dezolantă a armatei ruse.

Slăbit şi izolat?

Cu doar câteva zile în urmă, la marginea reuniunii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, desfăşurate în Uzbekistan, Putin, care se străduia să pară relaxat, a afirmat că Rusia nu se grăbeşte în Ucraina. În realitate, lumea l-a văzut atunci pe Putin slăbit şi izolat. Camerele de filmat au arătat un om care a îmbătrânit, pe care ceilalţi şefi de stat şi de guvern l-au lăsat să aştepte. Putin a stat cuminte pe o canapea, ascultând ce au aceştia de spus. Turcia, India şi chiar China au sugerat în public că resping războiul lui Putin şi sunt în favoarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Dintr-un motiv bine întemeiat: războiul împovărează economia mondială şi prin asta puterea acelor politicieni de la care Putin spera să obţină sprijin pentru războiul său de agresiune.

Kremlinul îşi schimbă linia

Din perspectiva Kremlinului, lucrurile nu mai puteau continua aşa. Reîntors la Moscova, Putin se grăbeşte foarte tare să-şi schimbe linia. În cele din urmă, mobilizarea parţială este o recunoaştere a slăbiciunii militare în estul Ucrainei. Prin anunţul că în decurs de câteva zile se va „vota” în teritoriile cucerite aderarea la Federaţia Rusă, devine evident că ucrainenii nu vor să se alăture Rusiei. Fiindcă referendumuri desfăşurate în faţa ţevilor de armă, în ruine, nu vor fi luate în serios de nimeni în întreaga lume.
Putin vrea să-şi asigure prada.

Teritoriile ocupate urmează să devină parte a Federaţiei Ruse. Atunci Putin va putea chema la folosirea tuturor mijloacelor militare pentru apărarea ţării. „Operaţiunea militară specială”, limitată în timp şi spaţiu, cu care majoritatea ruşilor nu aveau nimic a face în viaţa lor de zi cu zi, se transformă, retoric, în apărarea „pământului sfânt al Rusiei”, cu toate mijloacele, inclusiv cu arme atomice.
Sfârşitul „operaţiunii speciale”

Nu trebuie să fii un mare profet pentru a prevesti sfârşitul rapid al termenului de „operaţiune militară specială”. El va fi înmormântat de propaganda Kremlinului. În locul său vor apărea minciuni tot mai nebuneşti şi nebuloase, invenţii şi ameninţări, prin care televiziunea de stat încearcă să-i îndoctrineze pe ruşi. Deja de pe acum se afirmă că Rusia nu poartă un război împotriva Ucrainei, ci se apără în Ucraina împotriva SUA şi a Marii Britanii. Asta s-o creadă cine vrea.

Faptul că Putin se joacă din nou cu focul va fi luat în serios de liderii lumii, reuniţi în prezent la Adunarea Generală a ONU de la New York. Dar politica lor faţă de Moscova nu se va prea schimba. Kievul va primi în continuare arme, armata sa va continua să lupte. ŞI cei 300.000 de rezervişti ruşi? Ei încă nu au fost niciodată la război, sunt prost echipaţi. Sunt capi de familie, bărbaţi scoşi împotriva propriei voinţe din viaţa cotidiană. În Ucraina vor avea misiunea să apere Rusia – alături de infractori şi mercenari din Cecenia. Aşa ceva nu poate sfârşi bine. Vor vedea cu proprii ochi că ucrainenii nu vor să aparţină de Rusia. Zeci de mii de bărbaţi vor muri pentru ca Putin şi anturajul său să poată rămâne la putere, pentru a nu da socoteală pentru crimele lor la adresa propriului popor. Aceasta este tragedia propriu-zisă a celei mai recente decizii greşite luate de liderul de la Kremlin.

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 12:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 12:03 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Piața criptomonedelor intră într-o nouă etapă de maturitate, iar anul 2026 se conturează drept un moment-cheie al reglementării și al integrării reale cu finanțele tradiționale, susține Ignacio Aguirre Franco, directorul de marketing al platformei Bitget. Potrivit acestuia, nu mai este vorba doar despre un fenomen speculativ, ci despre o schimbare structurală a sistemului financiar global.

Datele internaționale arată o creștere accelerată a adopției activelor digitale, numărul total al deținătorilor de criptomonede ajungând la aproximativ 600 de milioane la nivel mondial. Conform raportului Digital 2026 Global Overview, circa 10% dintre cei 6 miliarde de utilizatori de internet dețin în prezent o formă de criptomonedă, în creștere cu 12,5% față de începutul anului 2025.

În paralel, activitatea de retail pe piața cripto a înregistrat un salt semnificativ. Tranzacțiile de retail au crescut cu 125% între ianuarie și septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit raportului TRM Labs 2025 Crypto Adoption and Stablecoin Usage. Această evoluție confirmă trecerea criptomonedelor „din zona de nișă în centrul economiei digitale de zi cu zi”.

Structura investitorilor arată un interes major din partea generațiilor tinere. Aproximativ 25% dintre deținătorii de criptomonede au între 25 și 34 de ani, 20% au între 16 și 24 de ani, iar 22% se încadrează în intervalul 35–44 de ani. Potrivit lui Ignacio Aguirre Franco, această distribuție reflectă deschiderea generațiilor Millennials și Gen Z către alternative financiare descentralizate, în contextul unei neîncrederi crescute față de sistemele bancare tradiționale.

Adopția criptomonedelor diferă semnificativ de la o regiune la alta. America de Nord s-a consolidat drept un centru instituțional global, cu o creștere anuală de 49% și 26% din activitatea globală de tranzacționare, impulsionată de lansarea ETF-urilor spot pe Bitcoin. În această regiune, Bitcoin este privit tot mai mult ca activ de rezervă pe termen lung, inclusiv pentru trezoreriile corporative.

În schimb, Asia-Pacific conduce la capitolul ritm de creștere, cu un avans anual de 69%, adopția fiind determinată de utilizări practice precum platformele DeFi, gaming-ul blockchain și transferurile internaționale de bani. America Latină urmează o traiectorie similară, cu o creștere de 63%, susținută în special de utilizarea stablecoin-urilor ancorate la dolar, care au devenit instrumente-cheie de protejare a economiilor în economii afectate de inflație.

Europa menține o poziție solidă, cu o creștere anuală de 42%, Germania remarcându-se ca hub regional pentru companiile cripto. Implementarea cadrului de reglementare MiCA, finalizată în decembrie 2025, a contribuit la creșterea încrederii, deși investitorii de retail europeni rămân precauți, concentrați în principal pe Bitcoin și Ethereum.

Privind spre viitor, 2026 este descris ca anul infrastructurii cripto. Potrivit estimărilor Statista, rata globală de adopție ar putea ajunge la 12,24% din populație până la finalul anului, marcând intrarea criptomonedelor în faza de „majoritate timpurie”. Deținerile corporative de Bitcoin au crescut cu 84% într-un singur an, depășind 1,08 milioane BTC până la sfârșitul lui 2025.

Tot mai multe instituții financiare tradiționale își fac loc pe piața activelor digitale. Bănci globale lansează produse legate de ETF-uri pe Bitcoin, iar în Europa este pregătită lansarea unui stablecoin euro reglementat, susținut de un consorțiu bancar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!