Pentru a supravieţui, Putin trebuie să amplifice războiul

22 Sept. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Sept. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Mobilizarea parţială a armatei ruse şi „referendumurile” din estul Ucrainei, organizate pe fugă, sunt dovezi de slăbiciune. Putin şi-a făcut calcule greşite şi zeci de mii de ruşi plătesc cu viaţa pentru asta.

Nu poate da înapoi. Dacă pierde războiul de agresiune împotriva Ucrainei, Putin va pierde puterea, poate chiar mai mult. Acelaşi lucru este valabil şi pentru politicieni din guvern şi din Duma, care şi-au legat soarta şi la bine şi la rău de liderul de la Kremlin. Aceştia sunt în panică. Pe fundalul succesului ucrainean la operaţiunea de recucerire a ţării lor, Moscova este cu adevărat ameninţată de o înfrângere militară. Una, la care nimeni din Moscova nu s-a aşteptat. De aceea Putin a ordonat acum o mobilizare parţială, vrând să trimită pe front 300.000 de rezervişti. De la aceştia se aşteaptă să oprească avansul ucrainenilor; un avans care demonstrează starea dezolantă a armatei ruse.

Slăbit şi izolat?

Cu doar câteva zile în urmă, la marginea reuniunii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, desfăşurate în Uzbekistan, Putin, care se străduia să pară relaxat, a afirmat că Rusia nu se grăbeşte în Ucraina. În realitate, lumea l-a văzut atunci pe Putin slăbit şi izolat. Camerele de filmat au arătat un om care a îmbătrânit, pe care ceilalţi şefi de stat şi de guvern l-au lăsat să aştepte. Putin a stat cuminte pe o canapea, ascultând ce au aceştia de spus. Turcia, India şi chiar China au sugerat în public că resping războiul lui Putin şi sunt în favoarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Dintr-un motiv bine întemeiat: războiul împovărează economia mondială şi prin asta puterea acelor politicieni de la care Putin spera să obţină sprijin pentru războiul său de agresiune.

Kremlinul îşi schimbă linia

Din perspectiva Kremlinului, lucrurile nu mai puteau continua aşa. Reîntors la Moscova, Putin se grăbeşte foarte tare să-şi schimbe linia. În cele din urmă, mobilizarea parţială este o recunoaştere a slăbiciunii militare în estul Ucrainei. Prin anunţul că în decurs de câteva zile se va „vota” în teritoriile cucerite aderarea la Federaţia Rusă, devine evident că ucrainenii nu vor să se alăture Rusiei. Fiindcă referendumuri desfăşurate în faţa ţevilor de armă, în ruine, nu vor fi luate în serios de nimeni în întreaga lume.
Putin vrea să-şi asigure prada.

Teritoriile ocupate urmează să devină parte a Federaţiei Ruse. Atunci Putin va putea chema la folosirea tuturor mijloacelor militare pentru apărarea ţării. „Operaţiunea militară specială”, limitată în timp şi spaţiu, cu care majoritatea ruşilor nu aveau nimic a face în viaţa lor de zi cu zi, se transformă, retoric, în apărarea „pământului sfânt al Rusiei”, cu toate mijloacele, inclusiv cu arme atomice.
Sfârşitul „operaţiunii speciale”

Nu trebuie să fii un mare profet pentru a prevesti sfârşitul rapid al termenului de „operaţiune militară specială”. El va fi înmormântat de propaganda Kremlinului. În locul său vor apărea minciuni tot mai nebuneşti şi nebuloase, invenţii şi ameninţări, prin care televiziunea de stat încearcă să-i îndoctrineze pe ruşi. Deja de pe acum se afirmă că Rusia nu poartă un război împotriva Ucrainei, ci se apără în Ucraina împotriva SUA şi a Marii Britanii. Asta s-o creadă cine vrea.

Faptul că Putin se joacă din nou cu focul va fi luat în serios de liderii lumii, reuniţi în prezent la Adunarea Generală a ONU de la New York. Dar politica lor faţă de Moscova nu se va prea schimba. Kievul va primi în continuare arme, armata sa va continua să lupte. ŞI cei 300.000 de rezervişti ruşi? Ei încă nu au fost niciodată la război, sunt prost echipaţi. Sunt capi de familie, bărbaţi scoşi împotriva propriei voinţe din viaţa cotidiană. În Ucraina vor avea misiunea să apere Rusia – alături de infractori şi mercenari din Cecenia. Aşa ceva nu poate sfârşi bine. Vor vedea cu proprii ochi că ucrainenii nu vor să aparţină de Rusia. Zeci de mii de bărbaţi vor muri pentru ca Putin şi anturajul său să poată rămâne la putere, pentru a nu da socoteală pentru crimele lor la adresa propriului popor. Aceasta este tragedia propriu-zisă a celei mai recente decizii greşite luate de liderul de la Kremlin.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală