Un aeroport din Grecia, inclus în topul celor mai periculoase din lume. Avioanele zboară deasupra capetelor oamenilor

Una dintre cele mai populare insule din Grecia are un aeroport cel puțin atipic, cu o pistă foarte scurtă, ce nu lasă loc de erori. Mai mult, avioanele zboară chiar pe deasupra capetelor oamenilor la decolare și aterizare, la o distanță incredibil de mică.

Este vorba despre Aeroportul Alexandros Papadiamantis (JSI), de pe insula elenă Skiathos. Terenul insulei este denivelat, drept urmare a fost dificil pentru autorități să construiască un aeroport. Au reușit recuperând pământ de la mare între Skiathos și o altă insulă mai mică numită Lazareta. Drept urmare, cele două insule au fost unite într-o singură insulă mai mare, iar guvernul a reușit să construiască aeroportul. Cu toate acestea, pista aeroportului este extrem de scurtă și îngustă, în ciuda capacității de a găzdui un Boeing 757-200. Acestea fiind spuse, nu este de mirare că JSI a fost inclus într-un top al celor mai periculoase aeroporturi din lume, publicat de documentarytube.com.

Pista are doar 1.628 de metri lungime, iar aeronavele comerciale trebuie să opereze cu greutate redusă. Multe nici nu pleacă cu suficient combustibil pentru zboruri directe către țări îndepărtate din Europa, așa că fac o escală pentru alimentare. Companiile aeriene europene chiar le cer piloților să urmeze o pregătire suplimentară înainte de a putea folosi aeroportul. În plus, toate aterizările sunt efectuate numai de căpitan, mai arată sursa citată.

Aterizarea și decolarea avioanelor este o atracție turistică în sine pe insula și oamenii se strâng adesea să privească acest spectacol deoarece aeronavele zboară foarte aproape de sol, pe deasupra capetelor oamenilor. Există numeroase videoclipuri virale care arată întreg spectacolul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#skiatos #Aeroport #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.