Pentru preţul împrumuturilor în euro altă cale nu există: tot mai sus

Economiştii întrevăd şanse mai mari ca Banca Centrală Europeană să opereze încă două majorări de dobânzi, prelungind un ciclu de măsuri de înăsprire a politicii monetare deja istoric până în septembrie, scrie Bloomberg.

Goldman Sachs, UniCredit şi BNP Paribas se numără printre băncile care şi-au modificat perspectivele după ce strategii BCE au operat o majorare de un sfert de punct săptămâna trecută, iar preşedinta băncii Christine Lagarde a declarat că sunt necesare noi majorări pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%.

Majoritatea băncilor însă, incluzând Morgan Stanley şi Nordea, se aşeaptă în continuare la doar încă o majorare în iulie, evidenţiind impactul transmiterii majorărilor anterioare la nivelul economiei, creşterea economică fragilă şi posibila ezitare a unor oficiali de a împinge dobânzile prea sus.

Potrivit economiştilor Deutsche Bank, nivelul de 3,75% al dobânzilor pare acum un rezultat practic sigur în iulie. Majorarea dobânzilor la 4% în septembrie va depinde de date, iar Deutsche Bank crede în continuare că dacă inflaţia de bază se menţine ridicată, iar Fed-ul continuă să majoreze dobânzile, BCE ar putea duce dobânzile peste 4% în trimestrul patru. Economiştii BNP Paribas se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânzile şi în iulie şi în septembrie, majorări urmate mai apoi de o pauză prelungită, prima reducere de dobânzi urmând să vină nu mai devreme de mijlocul anului 2024.

ING consideră că BCE nu-şi va schimba politica de înăsprire a politicii monetare până când inflaţia de bază nu va da semne clare că a ajuns la un punct de turnură. „Credem că ar fi necesar un cutremur economic pentru ca BCE să nu majoreze dobânzile şi în septembrie“.

Banca Centrală Europeană are nevoie să-şi continue majorările de dobânzi, au subliniat la rândul lor strategii băncii, reafirmând poziţia băncii după ce noi proiecţii au indicat că inflaţia este chiar mai persistentă decât o indicau temerile, notează Reuters.

Preşedintele Bundesbank Joachim Nagel a declarat că majorarea din iulie, practic promisă de preşedinta băncii Christine Lagarde ar putea fi foarte uşor urmată de alte mişcări similare. Acesta a adăugat că odată atins vârful, banca va menţine dobânzile la acel nivel până când va fi sigură de o revenire sigură a inflaţiei la ţinta de 2%. Şeful băncii centrale a Lituaniei Gediminas Simkus a adoptat o poziţie mai nuanţată, argumentând că noi majorări sunt necesare, dar că BCE se apropie de vârf şi că este prea devreme să se ştie care va fi nivelul dobânzilor în septembrie.

Simkus a respins de asemenea aşteptările pieţei privind posibile reduceri de dobânzi la începutul anului viitor.

Banca Centrală Europeană ar trebui să continue majorările de dobânzi pentru reducerea inflaţiei, a declarat la rândul său Fondul Monetar Internaţional. În plus, guvernele din zona euro ar trebui să reducă deficitele bugetare pentru a ajuta BCE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #imprumut #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții