Pentru preţul împrumuturilor în euro altă cale nu există: tot mai sus

19 Iun. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iun. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Economiştii întrevăd şanse mai mari ca Banca Centrală Europeană să opereze încă două majorări de do­bânzi, prelungind un ciclu de măsuri de înăsprire a politicii monetare deja istoric până în septembrie, scrie Bloomberg.

Goldman Sachs, UniCredit şi BNP Paribas se numără printre băn­cile care şi-au modificat perspectivele după ce strategii BCE au operat o majorare de un sfert de punct săptă­mâna trecută, iar preşedinta băncii Christine Lagarde a declarat că sunt necesare noi majorări pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%.

Majoritatea băncilor însă, inclu­zând Morgan Stanley şi Nordea, se aşeaptă în continuare la doar încă o majorare în iulie, evidenţiind impac­tul transmiterii majorărilor anterioa­re la nivelul economiei, creşterea eco­nomică fragilă şi posibila ezitare a unor oficiali de a împinge dobânzile prea sus.

Potrivit economiştilor Deutsche Bank, nivelul de 3,75% al dobânzilor pare acum un rezultat practic sigur în iulie. Majorarea dobânzilor la 4% în septembrie va depinde de date, iar Deutsche Bank crede în continuare că dacă inflaţia de bază se menţine ridi­cată, iar Fed-ul continuă să majo­reze dobânzile, BCE ar putea duce dobân­zile peste 4% în trimestrul patru. Economiştii BNP Paribas se aş­teaptă ca BCE să majoreze dobânzile şi în iulie şi în septembrie, majorări urmate mai apoi de o pauză prelun­gită, prima reducere de dobânzi urmând să vină nu mai devreme de mijlocul anului 2024.

ING consideră că BCE nu-şi va schimba politica de înăsprire a politi­cii monetare până când inflaţia de bază nu va da semne clare că a ajuns la un punct de turnură. „Credem că ar fi necesar un cutremur economic pentru ca BCE să nu majoreze do­bân­zile şi în septembrie“.

Banca Centrală Europeană are nevoie să-şi continue majorările de do­bânzi, au subliniat la rândul lor stra­tegii băncii, reafirmând poziţia băncii după ce noi proiecţii au indicat că in­flaţia este chiar mai persistentă decât o indicau temerile, notează Reuters.

Preşedintele Bundesbank Joa­chim Nagel a declarat că majorarea din iulie, practic promisă de preşe­dinta băncii Christine Lagarde ar putea fi foarte uşor urmată de alte mişcări si­mi­lare. Acesta a adăugat că odată a­tins vârful, banca va menţine dobân­zile la acel nivel până când va fi sigură de o revenire sigură a inflaţiei la ţinta de 2%. Şeful băncii centrale a Litua­niei Gediminas Simkus a adoptat o pozi­ţie mai nuanţată, argumentând că noi majorări sunt necesare, dar că BCE se apropie de vârf şi că este prea de­vreme să se ştie care va fi nivelul dobânzilor în septembrie.

Simkus a respins de asemenea aş­tep­tările pieţei privind posibile re­du­ceri de dobânzi la începutul anului viitor.

Banca Centrală Europeană ar trebui să continue majorările de dobânzi pentru reducerea inflaţiei, a declarat la rândul său Fondul Monetar Internaţional. În plus, guvernele din zona euro ar trebui să reducă deficitele bugetare pentru a ajuta BCE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Ian. 2026, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2026, 15:51 // Actual //  bani.md

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.