Pentru preţul împrumuturilor în euro altă cale nu există: tot mai sus

19 Iun. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iun. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Economiştii întrevăd şanse mai mari ca Banca Centrală Europeană să opereze încă două majorări de do­bânzi, prelungind un ciclu de măsuri de înăsprire a politicii monetare deja istoric până în septembrie, scrie Bloomberg.

Goldman Sachs, UniCredit şi BNP Paribas se numără printre băn­cile care şi-au modificat perspectivele după ce strategii BCE au operat o majorare de un sfert de punct săptă­mâna trecută, iar preşedinta băncii Christine Lagarde a declarat că sunt necesare noi majorări pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%.

Majoritatea băncilor însă, inclu­zând Morgan Stanley şi Nordea, se aşeaptă în continuare la doar încă o majorare în iulie, evidenţiind impac­tul transmiterii majorărilor anterioa­re la nivelul economiei, creşterea eco­nomică fragilă şi posibila ezitare a unor oficiali de a împinge dobânzile prea sus.

Potrivit economiştilor Deutsche Bank, nivelul de 3,75% al dobânzilor pare acum un rezultat practic sigur în iulie. Majorarea dobânzilor la 4% în septembrie va depinde de date, iar Deutsche Bank crede în continuare că dacă inflaţia de bază se menţine ridi­cată, iar Fed-ul continuă să majo­reze dobânzile, BCE ar putea duce dobân­zile peste 4% în trimestrul patru. Economiştii BNP Paribas se aş­teaptă ca BCE să majoreze dobânzile şi în iulie şi în septembrie, majorări urmate mai apoi de o pauză prelun­gită, prima reducere de dobânzi urmând să vină nu mai devreme de mijlocul anului 2024.

ING consideră că BCE nu-şi va schimba politica de înăsprire a politi­cii monetare până când inflaţia de bază nu va da semne clare că a ajuns la un punct de turnură. „Credem că ar fi necesar un cutremur economic pentru ca BCE să nu majoreze do­bân­zile şi în septembrie“.

Banca Centrală Europeană are nevoie să-şi continue majorările de do­bânzi, au subliniat la rândul lor stra­tegii băncii, reafirmând poziţia băncii după ce noi proiecţii au indicat că in­flaţia este chiar mai persistentă decât o indicau temerile, notează Reuters.

Preşedintele Bundesbank Joa­chim Nagel a declarat că majorarea din iulie, practic promisă de preşe­dinta băncii Christine Lagarde ar putea fi foarte uşor urmată de alte mişcări si­mi­lare. Acesta a adăugat că odată a­tins vârful, banca va menţine dobân­zile la acel nivel până când va fi sigură de o revenire sigură a inflaţiei la ţinta de 2%. Şeful băncii centrale a Litua­niei Gediminas Simkus a adoptat o pozi­ţie mai nuanţată, argumentând că noi majorări sunt necesare, dar că BCE se apropie de vârf şi că este prea de­vreme să se ştie care va fi nivelul dobânzilor în septembrie.

Simkus a respins de asemenea aş­tep­tările pieţei privind posibile re­du­ceri de dobânzi la începutul anului viitor.

Banca Centrală Europeană ar trebui să continue majorările de dobânzi pentru reducerea inflaţiei, a declarat la rândul său Fondul Monetar Internaţional. În plus, guvernele din zona euro ar trebui să reducă deficitele bugetare pentru a ajuta BCE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 07:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 07:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!