Pentru preţul împrumuturilor în euro altă cale nu există: tot mai sus

Economiştii întrevăd şanse mai mari ca Banca Centrală Europeană să opereze încă două majorări de dobânzi, prelungind un ciclu de măsuri de înăsprire a politicii monetare deja istoric până în septembrie, scrie Bloomberg.

Goldman Sachs, UniCredit şi BNP Paribas se numără printre băncile care şi-au modificat perspectivele după ce strategii BCE au operat o majorare de un sfert de punct săptămâna trecută, iar preşedinta băncii Christine Lagarde a declarat că sunt necesare noi majorări pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%.

Majoritatea băncilor însă, incluzând Morgan Stanley şi Nordea, se aşeaptă în continuare la doar încă o majorare în iulie, evidenţiind impactul transmiterii majorărilor anterioare la nivelul economiei, creşterea economică fragilă şi posibila ezitare a unor oficiali de a împinge dobânzile prea sus.

Potrivit economiştilor Deutsche Bank, nivelul de 3,75% al dobânzilor pare acum un rezultat practic sigur în iulie. Majorarea dobânzilor la 4% în septembrie va depinde de date, iar Deutsche Bank crede în continuare că dacă inflaţia de bază se menţine ridicată, iar Fed-ul continuă să majoreze dobânzile, BCE ar putea duce dobânzile peste 4% în trimestrul patru. Economiştii BNP Paribas se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânzile şi în iulie şi în septembrie, majorări urmate mai apoi de o pauză prelungită, prima reducere de dobânzi urmând să vină nu mai devreme de mijlocul anului 2024.

ING consideră că BCE nu-şi va schimba politica de înăsprire a politicii monetare până când inflaţia de bază nu va da semne clare că a ajuns la un punct de turnură. „Credem că ar fi necesar un cutremur economic pentru ca BCE să nu majoreze dobânzile şi în septembrie“.

Banca Centrală Europeană are nevoie să-şi continue majorările de dobânzi, au subliniat la rândul lor strategii băncii, reafirmând poziţia băncii după ce noi proiecţii au indicat că inflaţia este chiar mai persistentă decât o indicau temerile, notează Reuters.

Preşedintele Bundesbank Joachim Nagel a declarat că majorarea din iulie, practic promisă de preşedinta băncii Christine Lagarde ar putea fi foarte uşor urmată de alte mişcări similare. Acesta a adăugat că odată atins vârful, banca va menţine dobânzile la acel nivel până când va fi sigură de o revenire sigură a inflaţiei la ţinta de 2%. Şeful băncii centrale a Lituaniei Gediminas Simkus a adoptat o poziţie mai nuanţată, argumentând că noi majorări sunt necesare, dar că BCE se apropie de vârf şi că este prea devreme să se ştie care va fi nivelul dobânzilor în septembrie.

Simkus a respins de asemenea aşteptările pieţei privind posibile reduceri de dobânzi la începutul anului viitor.

Banca Centrală Europeană ar trebui să continue majorările de dobânzi pentru reducerea inflaţiei, a declarat la rândul său Fondul Monetar Internaţional. În plus, guvernele din zona euro ar trebui să reducă deficitele bugetare pentru a ajuta BCE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #imprumut #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.