„Performanța” subvenționării în agricultură! Doar două din zece dosare acceptate pentru finanțare

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură anunță că pentru finanțare 10 832 de dosare, dar pentru finanțare au fost acceptate doar 1983, ceea ce înseamnă un sfert din totalul dosarelor depuse sau două din zece.

Suma autorizată pentru finanțare a fost de 305,2 mil. de lei din totalul de 1,7 miliarde de lei. 50% din această sumă a fost deja direcționată pentru plata restanțelor la subvenții din 2021.

Totodată, datele AIPA relevă că ce mai mulți bani pentru subvenții au primit fermierii din Ocnița – 23,8 mil. de lei, Orhei – 19,7 mil. de lei și Edineț cu 17,5 mil. de lei.

Cei mai puțin bani au primit agricultorii din Basarabeasca – 1,4 mil. de lei și Dubăsari – 1,8 mil. de lei.

Cea mai mare pondere a solicitărilor fiind înregistrate în domeniile pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor a însumat – 446,82 mil. de lei (810 cereri), urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 4062 mil. de lei (2976 cereri), creditarea producătorilor agricoli – 250,33 mil. de lei (4205 cereri), investiții în înființarea/modernizarea plantațiilor multianuale – 193,94 mil. de lei (923 cereri) și zootehnie – 219,42 mil. de lei (484 cereri).

#fermieri #subvenții #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.