„Perfuzia” banilor în Găgăuzia! Milioane de lei investite în infrastructura și economia locală

Autonomia Găgăuză are un statut unic în Republica Moldova, având un sistem fiscal propriu în care toate impozitele și taxele colectate pe teritoriul regiunii rămân în cadrul acesteia și sunt gestionate autonom. În contrast cu alte regiuni ale țării, Găgăuzia nu contribuie la bugetul de stat, însă beneficiază de transferuri financiare din partea Guvernului central pentru dezvoltare și implementarea unor proiecte de infrastructură și de dezvoltare economică.

În perioada 2022-2024, Găgăuzia a beneficiat de 151 milioane lei pentru implementarea a 10 proiecte importante. Aceste fonduri sunt menite să sprijine infrastructura regională și să creeze condiții mai bune pentru un trai mai decent locuitorilor regiune. Printre proiectele finanțate se numără reabilitarea infrastructurii publice, cum ar fi renovarea clădirilor administrative și educaționale, dar și dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare.

În cadrul programului „Satul European”, potrivit datelor Guvernului, în ultimii doi ani, au fost implementate 19 proiecte în Găgăuzia, cu o valoare totală de peste 73 milioane lei. Aceste proiecte s-au concentrat pe reabilitarea și modernizarea infrastructurii locale. Este vorba de reabilitarea acoperișului grădiniței din Ferapontievca, renovarea Casei de Cultură din Chioselia Rusă și îmbunătățirea condițiilor de educație în școala din Joltai. De asemenea, proiectele au vizat și modernizarea primăriilor și centrelor sociale, cum ar fi primăria din Tomai și Casa de Cultură din Gaidar.

Mai multe localități, inclusiv Cișmichioi, Copceac, Cotovscoe, Carbalia, Cazaclia, Chiriet-Lunga și Cioc-Maidan, au beneficiat de aceste investiții, unele dintre ele fiind deja implementate sau finalizate, ceea ce reflectă un angajament constant în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale.

În ceea ce privește reabilitarea infrastructurii de apă și canalizare, trei localități din Găgăuzia au beneficiat de sisteme de alimentare cu apă, cu o valoare totală de 15 milioane lei. În plus, municipiul Comrat a primit un sprijin din partea Guvernului, cu o alocare de peste 10 milioane de dolari pentru construcția stațiilor de epurare și îmbunătățirea rețelelor de apă.

Proiectele de energie regenerabilă sunt, de asemenea, o prioritate pentru Găgăuzia. Localitățile Cotovscoe, Beșalma și Ceadîr-Lunga au beneficiat de fonduri de 9,5 milioane lei pentru implementarea de soluții ecologice în domeniul energiei regenerabile, contribuind astfel la dezvoltarea unui sistem energetic mai sustenabil.

În ceea ce privește dezvoltarea economică, Găgăuzia a primit 45 milioane lei pentru sprijinirea afacerilor locale, iar 15 milioane lei au fost alocate pentru creșterea atractivității turistice a Comratului. De asemenea, 3 milioane lei au fost investite în reabilitarea spațiilor publice din Ceadîr-Lunga, beneficiind astfel peste 22.000 de oameni. Aceste inițiative contribuie nu doar la îmbunătățirea infrastructurii, ci și la stimularea economiei regionale și crearea de noi locuri de muncă.

Fondurile alocate Găgăuziei din bugetul de stat pentru perioada 2022-2024 au fost destinate unor proiecte esențiale pentru dezvoltarea regiunii. De la infrastructura locală, educațională și culturală, la investiții în apă, canalizare și energie regenerabilă, proiectele implementate reflectă o viziune clară pentru modernizarea și dezvoltarea autonomiei găgăuze. Aceste investiții nu doar că îmbunătățesc viața cotidiană a locuitorilor, dar și contribuie la creșterea economică și turistică a regiunii, consolidând astfel autonomia Găgăuziei în contextul dezvoltării naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#finantere #Gagauzia #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Nota de poziție privind proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 („Bugetul Plus”) și corelarea acestuia cu Planul de creștere economică a Republicii Moldova, susținut financiar de Uniunea Europeană.

Documentul analizează implicațiile proiectului asupra dezvoltării economice și bunei guvernanțe, evidențiind mai multe deficiențe care au generat reacții critice în rândul societății civile. Printre principalele probleme semnalate se numără lipsa de transparență în procesul decizional, incoerența unor măsuri bugetare cu obiectivele Planului de creștere economică, riscurile de limitare a autonomiei locale și posibilele derapaje către practici de clientelism politic în alocarea fondurilor.

„Modul în care a fost aprobat proiectul, precum și prevederile lui, au provocat reacții critice în societate sub mai multe aspecte: nerespectarea rigorilor de transparență în procesul decizional la promovarea proiectului, incoerența unor măsuri prevăzute cu filozofia Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, limitarea autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelism politic”, a declarat Marina Soloviova, directoare a programului „Politici economice” și autoarea notei de poziție.

Pe lângă aspectele criticate, Expert-Grup propune în document o serie de recomandări, printre care: asigurarea transparenței în procesul bugetar, alinierea măsurilor propuse cu obiectivele Planului de creștere economică, garantarea autonomiei locale, pluralismului și participării tuturor părților implicate, precum și evitarea utilizării sprijinului financiar din partea UE pentru proiecte neproductive, cu caracter populist. Totodată, accentuează necesitatea orientării investițiilor către domenii care susțin tranziția economică spre un model bazat pe competitivitate și valoare adăugată.

„Noi din start am accentuat importanța strategică a Planului de creștere a Moldovei oferit cu generozitate de către Uniunea Europeană, însă pentru a avea impact real asupra accelerării dezvoltării economice a țării aceste resurse trebuie alocate în baza principiilor de bună guvernanță (transparență, consultări publice, depolitizarea fluxurilor financiare și lipsa conflictelor de interese). Guvernarea nu trebuie să uite și de faptul că resursele UE trebuie investite în activități care generează valoare adăugată, pentru a crește capacitatea economiei naționale de a întoarce în timp aceste împrumuturi. Programul „Buget Plus” nu se încadrează în aceste principii. Noi vedem multiple riscuri de utilizare irațională și politizată a acestor resurse, lucru, evident, inacceptabil. Vom monitoriza cu atenție și în continuare cum guvernarea va gestiona banii din Planul de creștere a Moldovei, a subliniat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Prin nota de poziție lansată astăzi, Expert-Grup reiterează importanța consolidării unui cadru bugetar transparent, participativ și orientat spre tranziția către un model economic bazat pe valoare adăugată înaltă.

Nota de poziție completă, disponibilă în limba română și engleză, poate fi consultată pe următorul link: euromonitor.md.

#Bugetul Plus #nota de pozitie #Expert-Grup