PERICOL major pentru afacerile din China. Impactul represiunilor din Beijing asupra mediului de business

În ultimele luni, nu a trecut nici o zi în fără știri despre o nouă represiune împotriva economiei chineze.

Multitudinea de anunțuri de noi reglementări dure și aplicarea strictă a normelor existente au vizat multe dintre cele mai mari companii din țară. Aceste măsuri fac parte din inițiativa politică a președintelui Xi Jinping, cunoscută sub numele de „prosperitate comună”.

Fraza nu este una nouă în China. A existat încă din anii 1950, când a fost folosit de liderul fondator al Republicii Populare Chineze Mao Zedong. Creșterea bruscă a utilizării termenului în anul în care Partidul Comunist Chinez (PCC) își sărbătorește și 100 de ani a fost văzută ca un semnal că acum este central pentru politica guvernamentală.

Cheia politicilor comune de prosperitate sunt încercările Beijingului de a reduce decalajul imens al bogăției dintre cetățenii cei mai bogați și cei mai săraci ai națiunii. Este o problemă pe care unii ar argumenta că ambele pun în pericol ascensiunea celei de-a doua economii a lumii și reprezintă o amenințare existențială pentru PCC.

Aceste ultime măsuri sunt văzute de unii ca o modalitate de a stăpâni miliardarii proprietari ai unora dintre cele mai mari companii din China.

„Mișcări locale cu impact global”

Din cauza acestor măsuri, mai multe grupuri comerciale s-au confruntat cu probleme. Totul, începând de la agenții de asigurări, firme private de tutorat, dezvoltatori imobiliari și chiar companiile care intenționează să vândă acțiuni în SUA au fost supuse unui control intens.

Industria tehnologiei, în special, a văzut o inundație de acțiuni împotriva acesteia, inclusiv represiuni împotriva firmelor de comerț electronic, servicii de finanțare online, platforme de socializare, companii de jocuri, furnizori de cloud computing, aplicații de tip „ride-hailing” și mineri și schimburi de criptomonede.

Aceste mișcări au, desigur, un impact major atât asupra economiei, cât și asupra societății Chinei, iar efectele se resimt și în întreaga lume.

Țara a fost mult timp văzută ca fabrica lumii, precum și ca un motor major al creșterii economice globale. Acum, incertitudinea referitoare la reglementarea afacerilor din China face dificilă pentru companiile din străinătate să ia decizii cu privire la investițiile potențiale.

Deși un alt mod de a-l analiza este acela că, deși vor exista unele revoluții pe termen scurt pe măsură ce noile reguli vor fi puse în aplicare, cadrul de reglementare refăcut va elimina incertitudinea pe termen lung. Probabil că acesta este modul în care guvernul chinez îl privește, cel puțin.

Chiar înainte de a deveni pe deplin evident că domnul Xi încerca să remodeleze economia Chinei cu politicile sale comune de prosperitate, Beijingul a declanșat un șoc și o uimire a puterii sale de foc.

Astfel, companii precum Alibaba fondată de multimiliardarul Jack Ma au primit amenzi record de 2,8 miliarde de dolari și au înregistrat scăderi semnificative la bursă.

Ceea ce putem spune cu siguranță este că căderea spectaculoasă a domnului Ma din grație și acțiunile întreprinse împotriva vastului său imperiu de afaceri au servit ca un act de deschidere puternic la drama care ajunge acum în fiecare colț al economiei Chinei.

Turnul datoriilor

China Evergrande Group este o altă vastă companie care și-a găsit soarta împletită cu politici comune de prosperitate.

Activitatea sa de bază este dezvoltarea imobiliară, dar compania are, de asemenea, interese în gestionarea averii, a mașinilor electrice și a producției de alimente și băuturi. Deține chiar una dintre cele mai mari echipe de fotbal din China – Guangzhou FC.

#represiuni #beijing #companii #miliardari #Afaceri #china #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.