Peste 2 miliarde de sticle de „tărie” au îmbătat rușii în 2021

Experții Școlii Superioare de Economie din Moscova spun că volumul de băuturi alcoolice tari, vândut pe piața internă din Federația Rusă, a fost de 1,56 de miliarde de litri, în 2021.

Cele 2,23 de miliarde de sticle au fost cumpărate de ruși în 2021. Datele care îngrijorează experții sunt însă legate de cantitatea de alcool contrafăcut existent pe piața rusă. Vânzările de alcool produs în afara legii a constituit 27% din totalul volumului de spirtoase consumate în Rusia. „Din analiza Școlii Superioare de Economie, în 2021 volumul producției și comercializării de băuturi alcoolice tari a fost de 611 milioane de de sticle, adică 27%”, declară reprezentanții instituției, citați de Tass, făcând referire la alcoolul contrafăcut.

Autorii cercetării mai vorbesc despre modul în care producătorii reușesc să evite accizarea impusă de guvern. Aceștia au suprapus datele din evidențele contabile ale acestora și au analizat diferența din raportări dintre cantitățile declarate oficial și încasările lor.

„Din analiza noastră, câștigurile producătorilor cinstiți, dacă vor înceta producția ilegală în proporție de 70%, vor crește cu 17-18 miliarde de ruble, iar profitul din marcare corespunzătoare a sticlelor care ies din fabrici poate ajunge la 10-11 miliarde de ruble pe an”, mai declară reprezentații instituției.

În încercarea de a stopa producția ilegală de alcool, autoritățile de la Moscova vor să impună un standard unic de marcare a tuturor produselor alcoolice, începând cu 2024. În prezent, există obligativitatea marcării standardizate la medicamente, produse lactate, tutun, produse de parfumerie, blănuri și o serie de alte produse.

#alcool #vanzari #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.