Peste 2 miliarde de sticle de „tărie” au îmbătat rușii în 2021

Experții Școlii Superioare de Economie din Moscova spun că volumul de băuturi alcoolice tari, vândut pe piața internă din Federația Rusă, a fost de 1,56 de miliarde de litri, în 2021.

Cele 2,23 de miliarde de sticle au fost cumpărate de ruși în 2021. Datele care îngrijorează experții sunt însă legate de cantitatea de alcool contrafăcut existent pe piața rusă. Vânzările de alcool produs în afara legii a constituit 27% din totalul volumului de spirtoase consumate în Rusia. „Din analiza Școlii Superioare de Economie, în 2021 volumul producției și comercializării de băuturi alcoolice tari a fost de 611 milioane de de sticle, adică 27%”, declară reprezentanții instituției, citați de Tass, făcând referire la alcoolul contrafăcut.

Autorii cercetării mai vorbesc despre modul în care producătorii reușesc să evite accizarea impusă de guvern. Aceștia au suprapus datele din evidențele contabile ale acestora și au analizat diferența din raportări dintre cantitățile declarate oficial și încasările lor.

„Din analiza noastră, câștigurile producătorilor cinstiți, dacă vor înceta producția ilegală în proporție de 70%, vor crește cu 17-18 miliarde de ruble, iar profitul din marcare corespunzătoare a sticlelor care ies din fabrici poate ajunge la 10-11 miliarde de ruble pe an”, mai declară reprezentații instituției.

În încercarea de a stopa producția ilegală de alcool, autoritățile de la Moscova vor să impună un standard unic de marcare a tuturor produselor alcoolice, începând cu 2024. În prezent, există obligativitatea marcării standardizate la medicamente, produse lactate, tutun, produse de parfumerie, blănuri și o serie de alte produse.

#alcool #vanzari #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.