Petrolierele fantomă ale Rusiei în Moldova: Autoritățile cer clarificări de la companiile implicate

Autoritățile din Republica Moldova au cerut documente suplimentare de la 12 companii locale, identificate de platformele internaționale de date ca fiind implicate în gestionarea unei flote maritime-petroliere conectate la Rusia, cunoscută sub numele de „Flota din Umbră” a Rusiei. Potrivit deciziei Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, activitățile acestor companii se încadrează în domenii critice pentru securitatea statului, conform Legii nr. 174/2021.

Investigațiile arată că peste 20 de petroliere, gestionate de aceste companii moldovenești, au transportat milioane de tone de țiței rusesc în ultimele 6-7 luni. Unele dintre aceste companii sunt controlate de persoane interpuse care au legături cu Dorin Damir, finul oligarhului Vladimir Plahotniuc, conform unei investigații RISE Moldova publicate pe 1 august.

Autoritățile cer acum ca aceste companii să depună dosarele necesare pentru aprobarea prealabilă a investițiilor, având în vedere importanța activităților lor pentru securitatea națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.