Petrolul rusesc, greu de scos din Europa – Goldman Sachs nu vede un embargo total

Un embargo complet al Uniunii Europene asupra importului de petrol rusesc pare „puțin probabil”, susțin analiștii Goldman Sachs. Potrivit acestora, mai multe state membre, precum Ungaria și Slovacia, au „o motivație foarte scăzută” de a susține o astfel de măsură, având în vedere dependența puternică de livrările din Federația Rusă, notează Bloomberg.

Specialiștii băncii americane notează că interdicția totală nu a fost inclusă în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, deși președintele SUA, Donald Trump, a cerut în repetate rânduri Bruxellesului să renunțe complet la achizițiile de energie din Rusia.

Chiar și în cazul în care un embargo ar fi introdus, impactul său asupra echilibrului pieței mondiale ar fi „limitat”, deoarece fluxurile de petrol rusesc ar fi doar redirecționate către alte piețe, și nu restrânse semnificativ. În prezent, Rusia acoperă circa 17% (1,9 milioane barili/zi) din importurile maritime de petrol și condensat ale UE și 10% (aproximativ 600.000 barili/zi) din importurile de produse petroliere.

Goldman Sachs subliniază că aceste volume ar putea fi compensate prin livrări alternative, cel mai probabil din partea producătorilor americani, în baza acordului energetic dintre SUA și Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.