Philip Morris International aniversează 10 ani de călătorie către un viitor fără fum

Philip Morris International (PMI) celebrează un deceniu de la lansarea produselor fără fum la nivel global. Reiterând angajamentul său de a renunța la comercializarea țigărilor, PMI continuă eforturile de inovare pentru a extinde portofoliul de alternative fundamentate științific. Cu știința și tehnologia în centrul misiunii sale, compania a investit peste 12,5 miliarde de dolari pentru a crea produse inovatoare fără fum, destinate adulților care altfel ar continua să fumeze.

Acum 10 ani, PMI a revoluționat industria tutunului prin lansarea unei categorii noi de produse care nu ard tutunul, ci îl încălzesc. Compania a îmbunătățit și extins continuu portofoliul său de produse fără fum, răspunzând nevoilor și așteptărilor consumatorilor adulți.

„Această aniversare este o oportunitate de a reafirma angajamentul nostru de a construi un viitor fără fum, bazat pe alternative inovative, care elimină arderea și sunt fundamentate științific. Suntem motivați de cei peste 30 de milioane de utilizatori din toată lumea să inovăm și să dezvoltăm portofoliul nostru de produse fără fum. Susținem în continuare faptul că cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător este să renunțe complet la consumul de tutun sau nicotină, însă, atunci când acest lucru nu este posibil, considerăm că el merită să aibă acces la informații și alternative”, a declarat directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

În prezent, produsele fără fum ale PMI sunt disponibile în peste 90 de țări. În Republica Moldova, acestea au fost lansate în 2018. Timp de șase ani, compania a adus pe piață multiple versiuni, iar anul acesta a lansat un nou dispozitiv de încălzire a tutunului care utilizează sistemul de inducție.

„Consumatorul și feedbackul acestuia sunt esențiale pentru a inova în continuu și a dezvolta produse fără fum, fundamentate științific. Suntem mândri că, în acest an, am reușit să lansăm și pe piața din Republica Moldova cea mai recentă versiune a dispozitivului de încălzire a tutunului. Noul produs, conceput în urma unor riguroase cercetări științifice, are la bază tehnologia de încălzire prin inducție SMARTCORE INDUCTION SYSTEM™, care nu utilizează lamelă și nu necesită curățare. Datorită acestei noi tehnologii și celorlalte caracteristici ale produsului, am reușit să soluționăm punctele nevralgice ale consumatorilor”, a declarat Tatiana Prunean, manager al Departamentului produse fără fum la Philip Morris Moldova.

Inovație bazată pe cercetare științifică

Din 2008, PMI a investit 12,5 miliarde de dolari pentru a dezvolta, valida științific și comercializa produse inovatoare fără fum pentru adulții care altfel ar continua să fumeze sau consume produse cu nicotină. Aceasta include construirea de capacități de evaluare științifică de clasă mondială, în special în domeniile toxicologiei preclinice, cercetării clinice și comportamentale.

PMI continuă să își bazeze eforturile pe cercetarea științifică, cu peste 1500 de profesioniști care lucrează la dezvoltarea portofoliului de produse fără fum în centrele de cercetare din Elveția și Singapore.

Cu respect pentru mediu

Philip Morris depune toate eforturile pentru a integra principiile de sustenabilitate în fiecare aspect al activităților sale. Pentru a reduce problema deșeurilor postconsum, compania s-a alăturat inițiativei globale și colectează dispozitivele de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale. O parte din dispozitive sunt recondiționate și plasate din nou spre comercializare. Anul trecut, 320.000 de dispozitive fără fum au fost recondiționate, dublu față de 2021. Dispozitivele care nu pot fi reparate sunt reciclate și utilizate în producție.

Scopul final: Un viitor fără fum

Aniversarea de 10 ani de la lansarea produselor fără fum la nivel global marchează un deceniu de schimbări pozitive și progres pentru Philip Morris International, reflectând determinarea companiei de a transforma în continuare industria tutunului.

Produsele fără fum au reprezentat aproximativ 37% din veniturile nete totale ale PMI pentru întreg anul 2023. Totodată, în aproximativ 25 de piețe veniturile din produsele fără fum ale PMI depășesc 50% din veniturile totale nete, inclusiv Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Grecia, Italia, Polonia și România. Privind spre viitor, ambiția PMI este ca, până în 2030, peste două treimi din veniturile totale nete să provină din comercializarea produselor fără fum.

#10 ani #viitor fără fum #Philip Morris International

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Clătitele sunt cel mai ieftin de preparat în Etiopia și cel mai scump în Coreea de Sud, arată un studiu al companiei de consultanță Strategy Partners, realizat în ajunul Masleniței. Rusia și Belarus se situează la mijlocul clasamentului.

Experții, citați de RBK, au calculat cât îl costă pe un turist prepararea unei clătite în diferite țări, pornind de la prețul unui set standard de ingrediente: 500 ml de lapte, 3 ouă, 200 g de făină, 30 g de zahăr, 30 g de unt și 2 g de sare.

Potrivit analizei, cele mai accesibile ingrediente sunt în Etiopia, aproximativ 1 leu moldovenesc pentru o clătită (4,8 ruble). Urmează: Egipt — circa 1,05 lei (5 ruble), Uzbekistan — aproximativ 1,13 lei (5,4 ruble), India — circa 1,21 lei (5,8 ruble) și Tadjikistan — aproximativ 1,23 lei (5,9 ruble). La polul opus se află Coreea de Sud, unde o clătită ajunge la circa 3,81 lei (18,3 ruble).

Topul celor mai scumpe continuă cu: Armenia — aproximativ 2,54 lei (12,2 ruble), China — circa 2,04 lei (9,8 ruble), Republica Moldova — aproximativ 1,94 lei (9,3 ruble),
Azerbaidjan — circa 1,84 lei (8,8 ruble), Rusia ocupă locul șase, cu aproximativ 1,82 lei per clătită (8,7 ruble), iar Belarus locul șapte — circa 1,27 lei (6,1 ruble).

Diferențele mari între țări sunt explicate prin mai mulți factori, spune Roman Samoilov, șef de proiect în cadrul Strategy Partners. În primul rând, contează nivelul veniturilor și prețurile generale din economie. În statele cu putere de cumpărare ridicată — precum Coreea de Sud — costurile cu munca, logistica și energia sunt mai mari, ceea ce se reflectă în prețurile alimentelor.

În țările cu venituri mai mici (Etiopia, Egipt, Uzbekistan), produsele de bază sunt mai ieftine nominal, însă ponderea cheltuielilor pentru hrană în bugetul populației este mai mare.

Un alt factor este reglementarea de stat. În Belarus, Rusia și Uzbekistan există mecanisme de control al prețurilor pentru produse social importante, ceea ce menține costurile relativ stabile.

Nu în ultimul rând, ingredientele sunt mai ieftine în țările cu sector dezvoltat de creștere a bovinelor de lapte și producție de cereale.