Piaţa de lux nu se opreşte: După Milano, Roma devine acum punctul fierbinte al vânzărilor imobiliare din peninsulă

În Italia post-Covid, cumpărătorii de proprietăţi de lux au un oraş nou în fruntea listei lor de dorinţe: Roma, scrie Bloomberg.
Piaţa sa imobiliară a început să prospere în 2021, odată cu sfârşitul pandemiei. Volumul vânzărilor rezidenţiale în capitala Italiei a crescut cu 31,4% faţă de 2020, atingând cel mai mare nivel din 2007.

Proprietăţile rezidenţiale de lux din cele mai căutate cartiere ale Romei costă în medie aproximativ 6.000 de euro pe metru pătrat, jumătate din preţul proprietăţilor similare din Milano, spune Carlo Giordano, membru al consiliului de administraţie al Immobiliare.it, cel mai popular portal imobiliar din Italia.

În 2022, cu turismul apropiindu-se de nivelurile de dinainte de pandemie şi ocuparea hotelurilor apropiindu-se de 100%, marii investitori au început să parieze pe ospitalitatea de lux a Romei. Fort Partners Puerto Rico a plătit anul trecut 165 de milioane de euro pentru două palate istorice din Piazza San Silvestro, situată central, pe care intenţionează să le transforme într-un hotel administrat de Four Seasons.

De asemenea, Bulgari şi Rosewood urmăresc să deschidă hoteluri în capitală în următorii doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imbil #piata #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.