Piața imobiliară. Se forțează creșterea prețurilor

Analiza pieței imobiliare din Chișinău indică o evoluție complexă și dinamică în ultimii ani, cu perioade de scădere, stagnare și creștere a prețurilor, influențate de o serie de factori economici și sociali.

În perioada post-criză, între 2008 și 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a traversat o perioadă dificilă, caracterizată de scăderi semnificative ale prețurilor apartamentelor. Cu toate acestea, începând cu anul 2018, s-au înregistrat primele semne de revenire, iar prețurile au început să crească treptat. Această tendință ascendentă s-a accentuat în anii următori, cu creșteri semnificative în 2020 și 2021, de 13,7%, respectiv 15,1%.

În 2022 și începutul anului 2023, piața imobiliară a cunoscut o perioadă de încetinire sau chiar de scădere a prețurilor, reflectând o anumită instabilitate și incertitudine în economie și pe piața imobiliară. Cu toate acestea, începând cu trimestrul III din 2023, s-a observat o ușoară înviorare, iar în trimestrul IV din 2023, prețurile apartamentelor noi au înregistrat o creștere de 4,9%.

În paralel cu evoluția prețurilor, accesibilitatea creditelor imobiliare a cunoscut o ușoară îmbunătățire, datorată scăderii dobânzilor. Cu toate acestea, cererea pentru credite imobiliare a rămas relativ stabilă sau chiar a scăzut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. În luna ianuarie 2024, volumul creditelor imobiliare acordate a înregistrat o scădere de 13% față de luna decembrie 2023.

În ceea ce privește volumul lucrărilor de construcții, acesta a înregistrat o scădere de 2,5% în anul 2023 față de anul precedent. Reducerea lucrărilor de construcții noi și a lucrărilor de întreținere și reparații curente a fost compensată parțial de o creștere semnificativă a lucrărilor de reparații capitale și a altor lucrări de construcții, precum demolări sau amenajarea terenurilor.

O privire de ansamblu arată, că în următoarea perioadă prețurile la imobile în Chișinău vor continua să crească, în condițiile în care numărul autorizațiilor de construcție este în descreștere pe fundalul unei cereri în ascensiune de apartamente. În anul 2023 s-au eliberat 2252 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 2,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.