Piața imobiliară. Se forțează creșterea prețurilor

Analiza pieței imobiliare din Chișinău indică o evoluție complexă și dinamică în ultimii ani, cu perioade de scădere, stagnare și creștere a prețurilor, influențate de o serie de factori economici și sociali.

În perioada post-criză, între 2008 și 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a traversat o perioadă dificilă, caracterizată de scăderi semnificative ale prețurilor apartamentelor. Cu toate acestea, începând cu anul 2018, s-au înregistrat primele semne de revenire, iar prețurile au început să crească treptat. Această tendință ascendentă s-a accentuat în anii următori, cu creșteri semnificative în 2020 și 2021, de 13,7%, respectiv 15,1%.

În 2022 și începutul anului 2023, piața imobiliară a cunoscut o perioadă de încetinire sau chiar de scădere a prețurilor, reflectând o anumită instabilitate și incertitudine în economie și pe piața imobiliară. Cu toate acestea, începând cu trimestrul III din 2023, s-a observat o ușoară înviorare, iar în trimestrul IV din 2023, prețurile apartamentelor noi au înregistrat o creștere de 4,9%.

În paralel cu evoluția prețurilor, accesibilitatea creditelor imobiliare a cunoscut o ușoară îmbunătățire, datorată scăderii dobânzilor. Cu toate acestea, cererea pentru credite imobiliare a rămas relativ stabilă sau chiar a scăzut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. În luna ianuarie 2024, volumul creditelor imobiliare acordate a înregistrat o scădere de 13% față de luna decembrie 2023.

În ceea ce privește volumul lucrărilor de construcții, acesta a înregistrat o scădere de 2,5% în anul 2023 față de anul precedent. Reducerea lucrărilor de construcții noi și a lucrărilor de întreținere și reparații curente a fost compensată parțial de o creștere semnificativă a lucrărilor de reparații capitale și a altor lucrări de construcții, precum demolări sau amenajarea terenurilor.

O privire de ansamblu arată, că în următoarea perioadă prețurile la imobile în Chișinău vor continua să crească, în condițiile în care numărul autorizațiilor de construcție este în descreștere pe fundalul unei cereri în ascensiune de apartamente. În anul 2023 s-au eliberat 2252 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 2,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.