Piața imobiliară. Se forțează creșterea prețurilor

Analiza pieței imobiliare din Chișinău indică o evoluție complexă și dinamică în ultimii ani, cu perioade de scădere, stagnare și creștere a prețurilor, influențate de o serie de factori economici și sociali.

În perioada post-criză, între 2008 și 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a traversat o perioadă dificilă, caracterizată de scăderi semnificative ale prețurilor apartamentelor. Cu toate acestea, începând cu anul 2018, s-au înregistrat primele semne de revenire, iar prețurile au început să crească treptat. Această tendință ascendentă s-a accentuat în anii următori, cu creșteri semnificative în 2020 și 2021, de 13,7%, respectiv 15,1%.

În 2022 și începutul anului 2023, piața imobiliară a cunoscut o perioadă de încetinire sau chiar de scădere a prețurilor, reflectând o anumită instabilitate și incertitudine în economie și pe piața imobiliară. Cu toate acestea, începând cu trimestrul III din 2023, s-a observat o ușoară înviorare, iar în trimestrul IV din 2023, prețurile apartamentelor noi au înregistrat o creștere de 4,9%.

În paralel cu evoluția prețurilor, accesibilitatea creditelor imobiliare a cunoscut o ușoară îmbunătățire, datorată scăderii dobânzilor. Cu toate acestea, cererea pentru credite imobiliare a rămas relativ stabilă sau chiar a scăzut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. În luna ianuarie 2024, volumul creditelor imobiliare acordate a înregistrat o scădere de 13% față de luna decembrie 2023.

În ceea ce privește volumul lucrărilor de construcții, acesta a înregistrat o scădere de 2,5% în anul 2023 față de anul precedent. Reducerea lucrărilor de construcții noi și a lucrărilor de întreținere și reparații curente a fost compensată parțial de o creștere semnificativă a lucrărilor de reparații capitale și a altor lucrări de construcții, precum demolări sau amenajarea terenurilor.

O privire de ansamblu arată, că în următoarea perioadă prețurile la imobile în Chișinău vor continua să crească, în condițiile în care numărul autorizațiilor de construcție este în descreștere pe fundalul unei cereri în ascensiune de apartamente. În anul 2023 s-au eliberat 2252 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 2,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.