Piața imobiliară. Se forțează creșterea prețurilor

Analiza pieței imobiliare din Chișinău indică o evoluție complexă și dinamică în ultimii ani, cu perioade de scădere, stagnare și creștere a prețurilor, influențate de o serie de factori economici și sociali.

În perioada post-criză, între 2008 și 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a traversat o perioadă dificilă, caracterizată de scăderi semnificative ale prețurilor apartamentelor. Cu toate acestea, începând cu anul 2018, s-au înregistrat primele semne de revenire, iar prețurile au început să crească treptat. Această tendință ascendentă s-a accentuat în anii următori, cu creșteri semnificative în 2020 și 2021, de 13,7%, respectiv 15,1%.

În 2022 și începutul anului 2023, piața imobiliară a cunoscut o perioadă de încetinire sau chiar de scădere a prețurilor, reflectând o anumită instabilitate și incertitudine în economie și pe piața imobiliară. Cu toate acestea, începând cu trimestrul III din 2023, s-a observat o ușoară înviorare, iar în trimestrul IV din 2023, prețurile apartamentelor noi au înregistrat o creștere de 4,9%.

În paralel cu evoluția prețurilor, accesibilitatea creditelor imobiliare a cunoscut o ușoară îmbunătățire, datorată scăderii dobânzilor. Cu toate acestea, cererea pentru credite imobiliare a rămas relativ stabilă sau chiar a scăzut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. În luna ianuarie 2024, volumul creditelor imobiliare acordate a înregistrat o scădere de 13% față de luna decembrie 2023.

În ceea ce privește volumul lucrărilor de construcții, acesta a înregistrat o scădere de 2,5% în anul 2023 față de anul precedent. Reducerea lucrărilor de construcții noi și a lucrărilor de întreținere și reparații curente a fost compensată parțial de o creștere semnificativă a lucrărilor de reparații capitale și a altor lucrări de construcții, precum demolări sau amenajarea terenurilor.

O privire de ansamblu arată, că în următoarea perioadă prețurile la imobile în Chișinău vor continua să crească, în condițiile în care numărul autorizațiilor de construcție este în descreștere pe fundalul unei cereri în ascensiune de apartamente. În anul 2023 s-au eliberat 2252 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 2,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.