Piața valutară în cash: Euro crește, dolarul scade și rubla rusească pierde teren

În luna ianuarie, piața valutară în cash a înregistrat un volum semnificativ de tranzacții în numerar, iar principalele valute tranzacționate au fost dolarul american și euro. Conform datelor prezentate de BNM, totalul cumpărărilor și vânzărilor de valută străină a atins echivalentul a 376,9 milioane de euro, cu 13,6% mai puțin în ianuarie față de luna precedentă.

Printre factorii principali ai acestei scăderi se numără fluctuațiile cursurilor valutare și schimbările economice regionale. De asemenea, se remarcă o diminuare a interesului față de rubla rusă și dolarul american, în favoarea euro și leului românesc.

Euro a înregistrat un volum total de tranzacții de 262,9 milioane de euro, dintre care 191,1 milioane de euro au fost cumpărări, iar 71,8 milioane de euro au fost vânzări. Comparativ cu luna decembrie 2024, volumul cumpărărilor și vânzărilor de euro a scăzut, dar în continuare moneda europeană a reprezentat aproximativ 69,8% din totalul tranzacțiilor valutare pe piața internă. Ponderea cumpărărilor de euro a fost de 67,3%, în timp ce vânzările s-au ridicat la 77,1% din totalul tranzacțiilor, înregistrând o scădere de 7,5% față de luna precedentă.

Dolarul american a înregistrat o scădere semnificativă în ianuarie 2025, cu un volum total de tranzacții de echivalentul a 73,3 milioane de euro, dintre care 60,4 milioane au fost cumpărări și 12,9 milioane au fost vânzări. Comparativ cu luna decembrie 2024, cumpărările de dolari au scăzut cu 21,5%, iar vânzările s-au comprimat cu 19,9%. Această scădere semnificativă este atribuită unei volatilitați în piața internațională, precum și unor factori economici care au afectat apetitul moldovenilor pentru dolarul american.

În ceea ce privește rublele rusești, tranzacțiile au fost mult mai mici, cu un total de echivalentul a 1,7 milioane de euro, dintre care 0,9 milioane au fost cumpărări și 0,8 milioane au fost vânzări. Rubla rusească a pierdut teren față de luna precedentă, cu o scădere de 10% în volumul total al tranzacțiilor.

În plus, tranzacțiile cu alte valute au fost și ele semnificativ mai mici, cu un total de 30,2 milioane de euro tranzacționate. Dintre acestea, 26,9 milioane de unități au fost cumpărări, iar 3,3 milioane de unități au fost vânzări. De asemenea, tranzacțiile cu lei românești și hrivne ucrainene au avut o pondere mică, dar au înregistrat o creștere față de luna ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #euro #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.