Piersicul plat – o cultură de nișă în Moldova: prețurile oferite sunt mai mari decât la piersicul obișnuit

Piersicul plat poate deveni o cultură de alternativă pentru producători din Moldova, în condițiile de diversificare a sortimentului de fructe și accesarea noilor piețe pentru export, scrie Agrobiznes.md.

Recent, Asociațiile „Moldova Fruct” și „Dnestrovskii Fruct” au organizat în comun un webinar la tema: „Caracteristici ale piersicului plat și nectarinului. Soiuri de perspectivă”.

În cadrul activității, specialiștii din Italia și Spania au prezentat aspecte importante la înființarea plantațiilor de piersic plat, realitățile și perspectivele afacerii cu fructe sâmburoase (piersic și nectarin).

Webinarul a avut loc în cadrul „Platformei de cooperare a pomicultorilor de pe ambele maluri ale Nistrului în creșterea competitivității fructelor lor pe piețele tradiționale și alternative”.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului –UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

„Piersicul plat este un fruct delicios. Noi, în cadrul întreprinderii EuroRostAgro SRL am plantat această cultură cu 4 ani în urmă. În acest an vom strânge a doua recoltă. Prețurile oferite pentru piersic plat sunt mai mari decât pentru piersicul obișnuit, dar volumele comercializate sunt la moment mai mici”, menționează Iurie Diuța, producător de pe malul stâng al Nistrului.

„În ultimii ani observăm mai multe schimbări majore, atât pe piețele tradiționale, unde concurența devine tot mai aprigă, iar cerințele rețelelor devin tot mai riguroase, cât și schimbări locale, spre exemplu cele climaterice, care devin tot mai pronunțate de la an la an; sau cele socio-economice, unde forța de munca devine din ce în ce mai prețioasa și inaccesibilă”, a spus expertul italian în producerea fructelor sâmburoase, Stefano Foschi.

#piersic #cultura de nisa #preturi #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.