Piersicul plat – o cultură de nișă în Moldova: prețurile oferite sunt mai mari decât la piersicul obișnuit

Piersicul plat poate deveni o cultură de alternativă pentru producători din Moldova, în condițiile de diversificare a sortimentului de fructe și accesarea noilor piețe pentru export, scrie Agrobiznes.md.

Recent, Asociațiile „Moldova Fruct” și „Dnestrovskii Fruct” au organizat în comun un webinar la tema: „Caracteristici ale piersicului plat și nectarinului. Soiuri de perspectivă”.

În cadrul activității, specialiștii din Italia și Spania au prezentat aspecte importante la înființarea plantațiilor de piersic plat, realitățile și perspectivele afacerii cu fructe sâmburoase (piersic și nectarin).

Webinarul a avut loc în cadrul „Platformei de cooperare a pomicultorilor de pe ambele maluri ale Nistrului în creșterea competitivității fructelor lor pe piețele tradiționale și alternative”.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului –UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

„Piersicul plat este un fruct delicios. Noi, în cadrul întreprinderii EuroRostAgro SRL am plantat această cultură cu 4 ani în urmă. În acest an vom strânge a doua recoltă. Prețurile oferite pentru piersic plat sunt mai mari decât pentru piersicul obișnuit, dar volumele comercializate sunt la moment mai mici”, menționează Iurie Diuța, producător de pe malul stâng al Nistrului.

„În ultimii ani observăm mai multe schimbări majore, atât pe piețele tradiționale, unde concurența devine tot mai aprigă, iar cerințele rețelelor devin tot mai riguroase, cât și schimbări locale, spre exemplu cele climaterice, care devin tot mai pronunțate de la an la an; sau cele socio-economice, unde forța de munca devine din ce în ce mai prețioasa și inaccesibilă”, a spus expertul italian în producerea fructelor sâmburoase, Stefano Foschi.

#piersic #cultura de nisa #preturi #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.