Piruetele Gazprom ca să scape de sancțiuni. Companii de miliarde trecute pe numele unui șofer și al unui DJ din Moscova

Gazprom nu este o simplă companie care furnizează gaze naturale. În timp, holdingul rusesc s-a dezvoltat și adaptat ajungând să acapareze cele mai importante piețe.

Pentru asta, de multe ori, a ocolit legislații și s-a mascat prin diferite tertipuri.

Compania rusă Gazprom are sute de filiale și companii afiliate, deținute direct sau indirect și este prezentă în 37 de țări.

Pe lângă firmele care se ocupă cu producția și comercializarea gazelor naturale, Gazprom este implicată și în afacerile cu petrol (la noi, benzinării și firme de bunkeraj), deține depozite de gaze și conducte, are propria companie de construcții dar și o bancă, patronează rețele sociale și firme de IT, scrie ziare.com.

Unealta preferată de șantaj a Kremlinului, Gazprom este și o vacă de muls pentru conducătorii Rusiei.

Pe lângă toate acestea, Gazprom sprijină, la ordinul aleșilor de rang înalt și al serviciilor secrete rusești, oameni de afaceri care trebuie neapărat să se îmbogățească.

În acest sens, putem da un exemplu de la noi, din România, prin oligarhul Vitali Machitsky, patronul ALRO Slatina și ALUM Tulcea.

Machitsky este prieten din copilărie cu Serghei Viktorovich Chemezov. Ajuns mare KGB-ist (coleg cu Putin la agenția din Germania comunistă) și apoi director în industria de apărare a Federației Ruse, Chemezov l-a ajutat pe Machitsky să intre într-o relație de afaceri privilegiată cu Gazprom.

Tot Roman Kupchinsky a mai spus că „Gazprom, cu sprijinul Kremlinului, a înființat aproximativ 50 de companii intermediare, legate de Gazprom și împrăștiate în toată Europa – precum grupul de companii Centrex și rețeaua Gazprom Germania – care nu adaugă nicio valoare prețul gazului rusesc vândut pe piețele europene; totuși, aceștia câștigă sume enorme de bani care par să dispară pur și simplu prin intermediul unor companii înființate în Cipru și Lichtenstein”.

Însă, situația geopolitică și economică s-a schimbat în timp. Iar Gazprom a trebuit să se adapteze din nou.

Pentru că, după momentul anexării abuzive a Crimeei de către Rusia, au apărut alt tip de probleme. Primele măsuri ale statelor democratice fiind un șir lung de sancțiuni. Iar acestea nu au ocolit nici Gazprom.

Așa că, cea mai mare companie de gaze naturale din lume a trebuit să se reinventeze pentru a se pune la adăpost de sancțiuni.

Acum trei ani, BBC Rusia descoperea că firme importante ale Gazprom erau trecute pe numele unor persoane comune doar pentru că acestea nu figurează pe listele de sancțiuni.

Așa s-a întâmplat cu compania de investiții a Gazprom, Gazstroyprom.

Gazstroyprom a fost înființată de Gazprom, în 2018, pentru a fi „antreprenorul său unic” și pentru a renunța la firmele intemediare.

Doar în anul 2019, volumul total al programului de investiții al companiei s-a ridicat la 1,3 trilioane de ruble.

Cu toate acestea, o parte din proprietatea Gaztroyprom a fost dată pe mâna unui șofer. Gazprom controla 49% din companie, un sfert firma MK-2, iar alte 26% aparțineau de MK-3.

Jurnaliștii de la BBC au descoperit că MK-3 era deținută de un anume Sergei Furin, șofer de microbuz la o firmă de construcții din Moscova și care nu mai fusese implicat niciodată în vreo afacere.

A doua companie – JSC Palmary – deține 0,1% din prima, Gazprom Export Business Services. Dar și proprietarii acesteia sunt ascunși. Însă, jurnaliștii au descoperit că firma Palmary aparține unui DJ din Moscova pe nume Dmitri Tseplyaev.

DJ-ul își câștigă existența în principal din tuning auto și muzică electronică. Recent, chiar a susținut un concert când a cântat într-unul dintre cluburile capitalei Rusiei sub numele de DJ Five.

În ciuda eforturile Gazprom, autoritățile germane nu au permis ca modificarea acționariatului să aibă loc și au preluat managementul companiei.

„Orice achiziție făcută de o companie din afara UE necesită aprobare. Nu am dat o astfel de aprobare. Mai mult, nu este clar cine se află în spatele celor două companii menționate”, a explicat presei Ministerul Economiei în urma acestei decizii.

Drept represalii, începând de miercuri, Gazprom a redus cu 40% livrarea de gaze către Europa. Rușii și-au justificat acțiunea spunând că nu au primit de la compania germană Siemens un ventilator de gaze și din acest motiv au redus exportul.

Gazprom Germania, pe care Gazprom a încercat să o transfere unui DJ, deține toată infrastructura critică din Germania și UE – instalații subterane de înmagazinare a gazelor, conducte comerciale și de gaz.

Gazprom Germania deține 29 de filiale în Elveția, Ungaria, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, regiunea Benelux, SUA, România și Singapore.

Statul german se gândește acum să naționalizeze companiile Gazprom-ului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ccompanii #sanctiuni #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.