Piruetele rușilor i-au fript pe europeni. Au inclus energia nucleară în categoria ecologică

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, un proiect care prevede introducerea energiei nucleare şi gazelor în sfera instrumentelor care vor facilita tranziţia ecologică, o soluţie de compromis care răspunde cererilor unor grupuri de ţări din cadrul Uniunii Europene coordonate de Franţa şi Germania.

„Comisia Europeană a prezentat astăzi o Lege complementară a Taxonomiei în domeniul Climatic, în sensul atenuării efectelor schimbărilor climatice şi adaptărilor necesare, acoperind anumite activităţi în domeniile gazelor şi energiei nucleare. Colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic asupra textului, care va fi adoptat formal după ce vor fi disponibile traduceri în toate limbile din UE”, anunţă instituţia. „Sunt necesare investiţii private majore pentru ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Taxonomia UE are rolul de a ghida investiţiile private spre activităţi necesare pentru atingerea neutralităţii climatice. Taxonomia nu stabileşte dacă o anumită tehnologie va fi sau nu parte a energiilor utilizate de state membre. Obiectivul este accelerarea tranziţiei prin atragerea tuturor soluţiilor posibile astfel încât să ne ajute să atingem obiectivele climatice. Luând în considerare expertiza ştiinţifică şi actualele progrese tehnologice, Comisia consideră că există un rol pentru investiţii private în gaze şi în activităţi nucleare pe durata tranziţiei. Activităţile selectate în domeniul gazelor şi în cel nuclear sunt în conformitate cu obiectivele climatice şi ecologice şi ne vor permite să accelerăm tranziţia de la activităţi mai poluante, precum producţia de cărbune, spre un viitor neutru din punct de vedere climatic, bazat în principal pe surse de energie regenerabilă”, precizează Comisia Europeană.

După ce va fi tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene şi va fi adoptat formal de Colegiul comisarilor, textul propus de Comisia Europeană va fi transmis Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, iar ambele instituţii ar putea formula obiecţii. În lipsa modificărilor, Legea va intra în vigoare din ianuarie 2023.

Textul propus de Comisia Europeană este o soluţie de compromis la nivelul Uniunii Europene. Statele membre ale Uniunii Europene au viziuni diferite asupra rolului energiei atomice în viitor. Unele ţări sunt favorabile includerii energiei nucleare în programul ecologic, în contextul avantajelor climatice pe care le oferă, respectiv emisii reduse de dioxid de carbon. Alte ţări, precum Germania şi Austria, se opun.

Germania a decis renunţarea la energia nucleară după catastrofa produsă la centrala atomică Fukushima (Japonia) în 2011. Berlinul se opune finanţărilor europene pentru energia nucleară. Polonia şi Cehia vor să utilizeze energie atomică pentru a limita industria axată pe cărbune. În martie 2021, şapte ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care au evidenţiat rolul important al energiei nucleare.

#energie nucleara #tranzitie #Energie verde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul energiilor regenerabile a scăzut puternic în Europa în ultimii ani, însă rămâne considerabil mai mare decât în China, țară care în 2024 a instalat o capacitate nouă de energie verde mai mare decât restul lumii la un loc. Concluzia aparține economiștilor de la Banca Centrală Europeană, într-o analiză ce urmează să fie publicată în Buletinul Economic al instituției.

Potrivit datelor prezentate, între 2010 și 2024, costul mediu global al energiei eoliene offshore a scăzut cu 62%, al energiei eoliene onshore cu 70%, iar al energiei solare fotovoltaice cu 90%. În 2024, 91% din capacitatea nou instalată de energie regenerabilă la nivel global era deja mai ieftină decât cel mai accesibil combustibil fosil disponibil.

Deși reducerile de costuri au fost similare și pe principalele piețe europene, Europa pierde teren în fața Chinei, unde producția la scară largă și integrarea lanțurilor de aprovizionare permit costuri semnificativ mai mici. De exemplu, producția de baterii este aproape cu 50% mai scumpă în Europa decât în China, costurile electrolizei sunt cu 61% mai ridicate, iar pompele de căldură ajung la prețuri aproape duble.

Economiștii BCE subliniază că diferențele nu sunt generate în principal de costurile cu forța de muncă, ci de dimensiunea pieței, eficiența producției și gradul de integrare industrială.

Pentru a-și atinge obiectivele climatice până în 2030, Uniunea Europeană ar trebui să mobilizeze anual investiții între 2,7% și 3,7% din PIB. În opinia autorilor, taxele pe carbon sunt un instrument esențial pentru integrarea costurilor de mediu în economie, dar nu sunt suficiente fără investiții masive, sprijin pentru cercetare și dezvoltare și reforme structurale care să reducă barierele administrative.

Experții avertizează că simplificarea reglementărilor și menținerea politicilor climatice asumate sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și pentru consolidarea competitivității Europei în fața Chinei.