Plahotniuc și Șor – mutare tactică la GMG. Schimbă publicitatea la altă Casă de vânzări

Piața media audiovizuală pare să rămână sub influența fugarilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Agențiile de publicitate din Republica Moldova au fost informate despre preluarea de către Sales Platform SRL a inventarului publicitar pentru șapte posturi de la Casa Media Corp SRL, scrie realitatea.md.

„Stimați parteneri, prin prezenta, confirmăm că Sales Platform SRL este reprezentantul nostru în ceea ce privește vânzarea inventarului publicitar al posturilor noastre TV Prime și Publika TV. Această colaborare este oficializată prin acordul nr. 02/01102023 din 1 octombrie 2023. Acordul precedent cu compania Casa Media Corp SRL a fost reziliat pe cale amiabilă din 30 septembrie 2023”, scrie într-o înștiințare semnată de directorul executiv al General Media Group (GMG), Viorel Moraru.

Astfel, până la data de 31 octombrie 2023, „vom asigura o perioadă de tranziție în care ne angajăm să onorăm toate obligațiile asumate de către compania noastră ca parte terță în baza contractului precedent. Vă încurajăm să vă adresați reprezentanților companiei Sales Platform SRL pentru detalii tehnice suplimentare”.

„Dorim să subliniem angajamentul nostru continuu față de colaborarea reciproc avantajoasă și suntem disponibili pentru a facilita o tranziție operațională fluentă, precum și pentru a gestiona și compensa eventualele inconveniențe”, mai scrie în acea scrisoare.

Scrisori cu conținut asemănător au fost semnate de administratorii posturilor: Canal 2 și Canal 3 (Adrian Panciuc); Canal 5 (Anton Bespalov); Real Radio (Elena Cudinova-Chilescu) și NG Production (Natalia Gordienco).

Un alt document, care are o oarecare semnătură și ștampila Sales Platform SRL, la fel, a informat că, începând cu 1 octombrie 2023, a propus spre achiziție inventarul publicitar pentru șapte posturi adiționale.

„Până la data de 31 octombrie 2023, având în vedere rezilierea contractului cu reprezentantul anterior al acestor posturi tv, suntem disponibili pentru resemnarea acordurilor (shop listurilor și anexelor) cu compania noastră, menționând în totalitate obligațiunile asumate de posturile tv ca parte terță a contractului precedent”.

Este descris algoritumul de acțiune și mai este menționat că „plățile pentru plasarea publicității începând cu data de 1 octombrie 2023 vor fi efectuate către conturile companiei Sales Platform SRL. Plățile în avans, efectuate către conturile altor companii, vor fi returnate și ulterior transferate către conturile companiei Sales Platform SRL, în baza acordurilor noi”.

Astfel, din portofoliul Casei Media Corp SRL lipsesc posturile: Publika TV, Prime, Canal 2, Canal 3, Canal 5, Real Radio și NG Production.

Amintim că anul acesta, de Ziua Libertății Presei marcate pe 3 mai, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a vorbit la o emisiune tv despre concurența neloială pe piața de publicitate și că instituția pe care o conduce a purces deja la anumite acțiuni. „Ne ocupăm de aceasta nu doar pentru că este condiția Uniunii Europene, dar pentru că am văzut și noi nevoie să obținem mai multe instrumente la Consiliul Audiovizualului, de exemplu, pe tot ceea ce ține de raportare, pe surse de finanțare a instituțiilor media. Înainte, era doar o abordare formală a posturilor de televiziune. Ne scriau acolo povești cu zmei sau nu scriau absolut nimic, sau scriau că este un secret comercial de unde sunt ei finanțați. Or, noi am schimbat chestia aceasta. S-a schimbat și legislația. Consiliul Audiovizualului are dreptul să respingă rapoartele, ceea ce nu prevedea Codul până în noiembrie anul trecut. Consiliul poate da sancțiuni dacă raportul este depus a doua oară fără să fie întocmit corect. (…) Trebuie să lucrăm și cu Consiliul Concurenței, pentru că piața audiovizuală are și o dimensiune economică. Această concentrare mediatică ține și de o concentrare economică. (…) Lucrăm cu Consiliul Concurenței. Lucrurile nu se văd la suprafață, dar dânșii fac o analiză a felului în care actuala companie de audiențe face măsurările. Noi lucrăm și cu alte instituții”, a declarat Liliana Vițu.

#gmg #Plahotniuc #TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.