Plahotniuc și Șor – mutare tactică la GMG. Schimbă publicitatea la altă Casă de vânzări

Piața media audiovizuală pare să rămână sub influența fugarilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Agențiile de publicitate din Republica Moldova au fost informate despre preluarea de către Sales Platform SRL a inventarului publicitar pentru șapte posturi de la Casa Media Corp SRL, scrie realitatea.md.

„Stimați parteneri, prin prezenta, confirmăm că Sales Platform SRL este reprezentantul nostru în ceea ce privește vânzarea inventarului publicitar al posturilor noastre TV Prime și Publika TV. Această colaborare este oficializată prin acordul nr. 02/01102023 din 1 octombrie 2023. Acordul precedent cu compania Casa Media Corp SRL a fost reziliat pe cale amiabilă din 30 septembrie 2023”, scrie într-o înștiințare semnată de directorul executiv al General Media Group (GMG), Viorel Moraru.

Astfel, până la data de 31 octombrie 2023, „vom asigura o perioadă de tranziție în care ne angajăm să onorăm toate obligațiile asumate de către compania noastră ca parte terță în baza contractului precedent. Vă încurajăm să vă adresați reprezentanților companiei Sales Platform SRL pentru detalii tehnice suplimentare”.

„Dorim să subliniem angajamentul nostru continuu față de colaborarea reciproc avantajoasă și suntem disponibili pentru a facilita o tranziție operațională fluentă, precum și pentru a gestiona și compensa eventualele inconveniențe”, mai scrie în acea scrisoare.

Scrisori cu conținut asemănător au fost semnate de administratorii posturilor: Canal 2 și Canal 3 (Adrian Panciuc); Canal 5 (Anton Bespalov); Real Radio (Elena Cudinova-Chilescu) și NG Production (Natalia Gordienco).

Un alt document, care are o oarecare semnătură și ștampila Sales Platform SRL, la fel, a informat că, începând cu 1 octombrie 2023, a propus spre achiziție inventarul publicitar pentru șapte posturi adiționale.

„Până la data de 31 octombrie 2023, având în vedere rezilierea contractului cu reprezentantul anterior al acestor posturi tv, suntem disponibili pentru resemnarea acordurilor (shop listurilor și anexelor) cu compania noastră, menționând în totalitate obligațiunile asumate de posturile tv ca parte terță a contractului precedent”.

Este descris algoritumul de acțiune și mai este menționat că „plățile pentru plasarea publicității începând cu data de 1 octombrie 2023 vor fi efectuate către conturile companiei Sales Platform SRL. Plățile în avans, efectuate către conturile altor companii, vor fi returnate și ulterior transferate către conturile companiei Sales Platform SRL, în baza acordurilor noi”.

Astfel, din portofoliul Casei Media Corp SRL lipsesc posturile: Publika TV, Prime, Canal 2, Canal 3, Canal 5, Real Radio și NG Production.

Amintim că anul acesta, de Ziua Libertății Presei marcate pe 3 mai, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a vorbit la o emisiune tv despre concurența neloială pe piața de publicitate și că instituția pe care o conduce a purces deja la anumite acțiuni. „Ne ocupăm de aceasta nu doar pentru că este condiția Uniunii Europene, dar pentru că am văzut și noi nevoie să obținem mai multe instrumente la Consiliul Audiovizualului, de exemplu, pe tot ceea ce ține de raportare, pe surse de finanțare a instituțiilor media. Înainte, era doar o abordare formală a posturilor de televiziune. Ne scriau acolo povești cu zmei sau nu scriau absolut nimic, sau scriau că este un secret comercial de unde sunt ei finanțați. Or, noi am schimbat chestia aceasta. S-a schimbat și legislația. Consiliul Audiovizualului are dreptul să respingă rapoartele, ceea ce nu prevedea Codul până în noiembrie anul trecut. Consiliul poate da sancțiuni dacă raportul este depus a doua oară fără să fie întocmit corect. (…) Trebuie să lucrăm și cu Consiliul Concurenței, pentru că piața audiovizuală are și o dimensiune economică. Această concentrare mediatică ține și de o concentrare economică. (…) Lucrăm cu Consiliul Concurenței. Lucrurile nu se văd la suprafață, dar dânșii fac o analiză a felului în care actuala companie de audiențe face măsurările. Noi lucrăm și cu alte instituții”, a declarat Liliana Vițu.

#gmg #Plahotniuc #TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.