Planul „disperat” al Egiptului pentru a creşte exportul de gaze către Europa

12 Aug. 2022, 04:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Aug. 2022, 04:29 // Actual //  bani.md

Egiptul vrea să raţionalizeze energie electrică pentru a atrage mai multă valută prin exportul de gaze spre Europa, astfel că autorităţile de la Cairo au hotărât să limiteze iluminatul stradal şi al stadioanelor, în instituţiile publice, dar şi folosirea aerului condiţionat în mall-uri, relatează agenţia EFE.

Decizia în acest sens aprobată joi de guvernul preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi este rezultatul ”disperării” de a atrage valută şi a ”stabiliza finanţele” Egiptului, susţin analiştii consultaţi de agenţia de presă EFE.

Planul de raţionalizare a energiei obligă toate instituţiile statului să-şi diminueze cheltuielile cu energia electrică şi impune diminuarea iluminării străzilor şi a pieţelor, acolo unde această măsură nu afectează siguranţa publică.

De asemenea, centrele comerciale nu vor avea dreptul să stabilească temperatura aerului condiţionat sub 25 de grade Celsius şi magazinele vor trebui să-şi ilumineze mai puţin faţadele.

Unităţilor sportive au primit consemnul de a-şi desfăşura activităţile pe cât posibil în timpul zilei, iar dacă este totuşi nevoie de aprinderea instalaţiilor de iluminat acestea să fie stinse imediat ce se încheie evenimentul sportiv.

Risipa de energie este un obicei în Cairo

Rămâne de văzut în ce măsură aceste decizii vor fi respectate într-o ţară unde, aşa cum se observă în fiecare noapte în capitala Cairo, risipa de energie electrică este un obicei.
Deşi departe de Ucraina, Egiptul este totuşi afectat semnificativ de războiul din această ţară atacată de Rusia, importând anterior cantităţi notabile de produse alimentare din ambele ţări. De asemenea, conjunctura economică globală a intensificat presiunile inflaţioniste, lira egipteană devalorizându-se cu 20% începând din luna martie.

Guvernul de la Cairo negociază de mai multe luni cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) un acord pentru a-şi refinanţa datoria externă.

Aşadar, creşterea exporturilor de gaze ar fi binevenită în acest context în care Uniunea Europeană are la rândul ei mare nevoie de aceste gaze, după ce Rusia şi-a redus livrările ca represalii faţă de sancţiunile ce i-au fost impuse în urma agresiunii împotriva Ucrainei.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!