Planul lui Ceban de la Moldovagaz a fost deconspirat: A comandat metan mai scump la Gazprom

Ieri șeful Moldova Gaz a anunțat că pentru anul 2024 a solicitat de la Gazprom livrarea gazului pentru malul drept al Nistrului. Despre acest lucru nu au știut nici conducerea Ministerului Energiei, nici compania Energocom, susține membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari.

Potrovit lui, în paralel Moldova Gaz negociază furnizarea gazelor naturale cu Energocom. Cei din filiala Gazpromului cunosc foarte bine că noi avem deja procurate gaze suficiente cel puțin până în ianuarie 2024 inclusiv. Plus Energocom este în toiul cumpărării volumelor suplimentare de gaze, reieșind din solicitarea Moldovagaz pentru toata perioada rece. La fel, Vadim Ceban știe foarte bine ca prețuri de achiziționare a gazului de la Energocom sunt mult mai mici față de oferta Gazpromului pentru anul 2023.

„În aceste circumstanțe benefice cetățenilor și economiei țării noastre Vadim Ceban acționează ca adevăratul agent de influență a altui stat. Ieri el a spus minciună crasă despre prețuri actuale de piață la gaze naturale. Dânsul a zis că la moment prețul final pentru 1000 m3 este în jur de 550 dolari. Domnul Ceban nu poate să nu cunoască că Energocom a procurat în perioada iunie-septembrie circa 430 mln m3 la preț adus în Moldova sub 430 dolari. Informația a fost una publică. Iar ieri întreprindere moldavă a cumpărat gaz de la o compania europeană renumită la cel mai mic preț în istoria licitațiilor de procurare a metanului. Repet a câta oară că gazul de la Energocom va fi mult mai ieftin decât prețul Gazpromului pentru perioada noiembrie-decembrie 2023. Vadim Ceban tace chitic despre acest lucru”, a mai spus Slusari.

Slusari sune că cel mai grav este această adresare către Gazprom după volume de gaze suplimentare în condițiile când Energocom se ocupă acum cu aprovizionarea țării cu gaz mult mai ieftin. Dacă concernul rus ar accepta solicitarea companiei afiliate și va furniza gaze, atunci conform formulei take-or-pay partea moldavă este obligată sau să consume sau să achite acest gaz. În caz contrar urmează sancțiuni pecuniare drastice.

„Totodată, nu exclud că prin această solicitare se dorește și periclitarea achizițiilor de gaze din partea Energocomului și, implicit, reținerea micșorării tarifelor interne. Cu cât mai mult gaz ieftin va fi procurat acum, cu atât mai prompt vor fi diluate costurile mari ale stocurilor de gaze, cumpărate cu exces de zel iarna 2023, și respectiv, cu atât mai rapid se va micșora povara asta de tarife, care au pus pe brânci economia țării”, a precizat Slusari.

În concluzie, membrul consiliului Energocom spune că din denumirea companiei , conduse deocamdată de domnul Ceban, cuvântul „Moldova” se poate de eliminat. Puteți adăuga orice altă denumire – Gazprom, Kremlin, Transnistria. Conducerea acestei întreprinderii nu acționează în interesele țării, pe teritoriu căreia funcționează.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Ceban #Moldovagaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.