Planul șocant al lui Bolea: Palatul Feroviarilor, bijuteria CFM, ar putea fi vândut pentru a acoperi datoriile uriașe

Calea Ferată din Moldova (CFM) continuă să se confrunte cu dificultăți financiare majore, înregistrând pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”. Potrivit oficialului, situația companiei este critică, iar activitatea curentă nu acoperă cheltuielile.

Printre soluțiile propuse de ministru se numără vânzarea unor active valoroase, inclusiv Palatul Feroviarilor, o clădire emblematică situată în centrul Chișinăului.

„Cred că administrația CFM ar trebui să scoată la vânzare Palatul Feroviarilor pentru a obține resurse financiare necesare plății salariilor. Este o decizie dificilă, dar necesară în condițiile actuale”, a subliniat Bolea.

Ministrul a amintit că, în 2023, Spitalul Feroviarilor a fost transferat sub administrarea Ministerului Sănătății, deoarece reprezenta o povară financiară suplimentară pentru companie. Cu toate acestea, datoriile continuă să crească, ajungând la peste 162 de milioane de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2025.

În octombrie 2024, au fost alocate 60 de milioane de lei pentru a acoperi temporar salariile angajaților, însă aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a stabiliza situația.

Vladimir Bolea a subliniat necesitatea identificării unor soluții pe termen lung pentru a asigura sustenabilitatea CFM. „Trebuie să găsim modalități și căi de dezvoltare durabilă. Altfel, aceste datorii și pierderi vor continua să afecteze grav compania și angajații săi”, a declarat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #CFM #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.