Platon, bănuit de evaziune fiscală. Nu ar fi achitat la Serviciul Fiscal de Stat peste 7 milioane de lei

În data de 27 decembrie 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a inițiat o cauză penală în temeiul bănuielilor rezonabile de săvârșire a evaziunii fiscale de către Veaceslav Platon, în calitate de persoană fizică.

Potrivit informațiilor, în perioada fiscală a anilor 2012-2015, acesta nu ar fi achitat către Serviciului Fiscal de Stat impozitul în sumă de peste 7 milioane lei.

Prezentul proces penal a fost inițiat în baza raportului de autosesizare întocmit încă în luna septembrie 2021 de către acuzatorul de stat care anterior, în cadrul rejudecării cauzei penale în ordine de revizuire în privința numitului, a renunțat la acuzarea adusă acestuia. Din motive neclare, conducerea anterioară a Procuraturii nu a dispus examinarea raportului procurorului așa cum o dictează prevederile imperative ale Codului de procedură penală, ci a optat pentru transmiterea actului de sesizare a procurorului ca o simplă informație către organele de investigații. Ulterior, după schimbarea conducerii Procuraturii, în cadrul verificării circumstanțelor de renunțare la învinuire, au fost verificate și alte acțiuni care ar fi suspecte în sensul favorizării lui Veaceslav Platon în acest proces penal. Inter alia, a fost depistat actul de sesizare a procurorului, din septembrie 2021. Astfel, în noiembrie 2021, fiind puse în aplicare corectă prevederile articolului 274 din Codul de procedură penală, raportul a fost înregistrat în Registrul de evidență a infracțiunilor al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, se arată într-un comunicat al PCCOCS.

Prin urmare, la 27 decembrie 2021, după examinarea actelor de constatare, inclusiv opinia emisă de Serviciul Fiscal de Stat, procurorii PCCOCS au dispus pornirea urmăririi penale în baza articolului 244/1 din Codul penal (evaziunea fiscală de către persoane fizice care nu practică activitate de întreprinzător). În context, Procuratura anunță că acțiunile persoanelor responsabile din cadrul PCCOCS, care au admis încălcări, vor fi verificate, iar în rezultat, se va dispune în conformitate cu prevederile legii.

#impozit #evaziune fiscala #Veaceslav Platon #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.