Podul Leova-Bumbăta: Investiție record într-o infrastructură inutilă

În contextul discuțiilor privind utilitatea podului de la Leova-Bumbăta, directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, Oleg Tofilat, critică dur investiția de 252,23 milioane de lei în acest proiect.

„Infrastructura nu corespunde nevoilor actuale. Deși s-a construit o porțiune de drum și o parcare pentru 100 de tiruri, capacitatea portantă a podului nu permite trecerea camioanelor încărcate. În plus, infrastructura insuficient dezvoltată din partea României nu susține eficient trecerea transporturilor”, a punctat Tofiltat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Tofilat consideră că acești bani ar fi putut fi mai bine alocați pentru îmbunătățirea capacităților punctelor de trecere existente, cum ar fi Albița, unde măsuri suplimentare ar putea accelera fluxul de transport. El atrage atenția că gestionarea resurselor limitate ar trebui să se concentreze pe priorități clare, cum ar fi modernizarea Căilor Ferate din Moldova, în loc să fie risipiți în proiecte cu impact incert.

„De exemplu la CFM se insista pe redeschiderea punctului de trecere de la Cantemir, însă noi am spus că avem de cheltuit foarte mulți bani fără ca să existe un efect. E mai simplu de lucrat la protocoalele de la vamă unde nu ai de investit mai nimic, decât un pic de efort și unde efectele o să fie mult mai palpabile. Este avântul politic, pasional. De fapt dacă vorbim de logistică, nu ai nevoie de mai multe poduri, ci de faptul ca să treacă mai multe vagoane. Iar ca traversarea să fie intensificată trebuie să te asiguri că ceea ce este la moment lucrează la capacitate maximă or, asta nu se întâmplă și după să te gândești la investiții în altă parte”, a punctat Oleg Tofilat, care anterior a deținut funcție de șef al CFM.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridicolă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #pod #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.