Polonia, ţinta unui atac cibernetic „fără precedent”. Se suspectează că hackerii ar fi vorbitori de limba rusă

15 Iun. 2021, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iun. 2021, 16:37 // Actual //  MD Bani

Parlamentul polonez a fost convocat miercuri dimineaţă într-o sesiune cu uşile închise în urma unui val de atacuri cibernetice „fără precedent” împotriva ţării. Premierul vrea să le prezinte deputaţilor documente secrete privind „amploarea” atacurilor, scrie Digi24.

Vom asculta explicaţii şi informaţii din partea premierului Mateusz Morawiecki, care a cerut convocarea sesiunii, a spus Malgorzata Kidawa-Blonska, vicepreședintele Parlamentului.

Facem obiectul unui atac cibernetic fără precedent împotriva Poloniei, împotriva instituţiilor poloneze şi utilizatorilor de e-mailuri, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller.

Săptămâna trecută, ministrul responsabil cu programul naţional de vaccinare, Michal Dworczyk, a fost victima unui atac cibernetic, după ce adresa sa privată de e-mail a fost piratată. Unele dintre mesajele sale au fost ulterior postate pe aplicaţia Telegram.

Amploarea atacurilor este mai mare şi nu îi vizează doar pe ministrul Dworczyk, membrii cabinetului de miniştri sau partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator-naţionalist, aflat la putere), ci şi un grup extins de persoane, a adăugat Muller.

După atac, Dworczyk a spus că sintaxa şi limbajul mesajelor, precum şi metadatele fişierelor publicate indică faptul că aceste materiale ar putea să fi fost pregătite şi prelucrate de către persoane vorbitoare de limbă rusă.

Potrivit presei poloneze, e-mailul lui Dworczyk conţinea şi documente oficiale, între care unele cu caracter secret, ceea ce el neagă.

Ţinta hackerilor au fost şi reţelele sociale ale soţiei ministrului Dworczyk, notează AFP.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!