Populația globului, energofagă. Consumul de energie a depășit nivelul de dinaintea pandemiei

Consumul global de energie a crescut cu 5,8% în 2021, depăşind cu 1,3% nivelul de dinaintea pandemiei, pe măsură ce economiile au reluat activitatea, iar, în paralel, creşterea solidă a energiilor regenerabile a redus utilizarea combustibililor fosili, potrivit unui raport anual de referinţă publicat marţi de grupul petrolier britanic BP, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Cererea de petrol a fost anul trecut de 3,7 milioane de barili pe zi (bpd) sub nivelul la care era în 2019, în principal ca urmare a activităţii din sectorul aviaţiei, care a fost cu 33% sub nivelul de dinaintea pandemiei, arată raportul „2021 Statistical Review of World Energy“.

În paralel, relansarea economică a condus la o creştere de 5,7% a emisiilor de gaze cu efect de seră din utilizarea energiei, care au fost similare cu nivelul din 2019.

„Scăderea pronunţată a emisiilor de carbon în 2020 a fost doar temporară”, a subliniat economistul şef al BP, Spencer Dale.

Raportul BP mai arată că în 2021, combustibilii fosili au reprezentat 82% din consumul de energie primară în 2021, faţă de 83% în 2019 şi 85% în urmă cu cinci ani. În paralel, ponderea regenerabilelor în producţia globală de electricitate a continuat să crească. Sursele regenerabile (incluzând biocombustibilii dar excluzând energia hidro) au înregistrat o creştere de 15% în 2021, mai puternică decât avansul de 9% din anul anterior şi o creştere mai puternică decât orice alt combustibil în 2021. Capacităţile solare şi eoliene au continuat să crească rapid în 2021, cu un avans de 226 de Gigawaţi (GW), aproape de creşterea record de 236 GW înregistrată în 2020.

Cererea mondială de petrol a crescut anul trecut de 96,9 milioane de barili pe zi, dar asta reprezintă totuşi o scădere cu aproximativ 3,7 milioane de barili pe zi faţă de nivelul din 2019. Cererea de gaze naturale a crescut cu 5,3% în 2021, depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de miliarde de metri cubi. Mai important, consumul de cărbune a crescut cu 6% în 2021, depăşind uşor nivelul din 2019 şi atingând cel mai ridicat nivel de după 2014.

Concluziile din raportul BP arată cât de dificilă va fi atingerea promisiunilor făcute în 2021, la cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP26), când aproape 200 de ţări au convenit să reducă utilizarea cărbunelui pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#consum #Energie #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.