Populația globului, energofagă. Consumul de energie a depășit nivelul de dinaintea pandemiei

Consumul global de energie a crescut cu 5,8% în 2021, depăşind cu 1,3% nivelul de dinaintea pandemiei, pe măsură ce economiile au reluat activitatea, iar, în paralel, creşterea solidă a energiilor regenerabile a redus utilizarea combustibililor fosili, potrivit unui raport anual de referinţă publicat marţi de grupul petrolier britanic BP, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Cererea de petrol a fost anul trecut de 3,7 milioane de barili pe zi (bpd) sub nivelul la care era în 2019, în principal ca urmare a activităţii din sectorul aviaţiei, care a fost cu 33% sub nivelul de dinaintea pandemiei, arată raportul „2021 Statistical Review of World Energy“.

În paralel, relansarea economică a condus la o creştere de 5,7% a emisiilor de gaze cu efect de seră din utilizarea energiei, care au fost similare cu nivelul din 2019.

„Scăderea pronunţată a emisiilor de carbon în 2020 a fost doar temporară”, a subliniat economistul şef al BP, Spencer Dale.

Raportul BP mai arată că în 2021, combustibilii fosili au reprezentat 82% din consumul de energie primară în 2021, faţă de 83% în 2019 şi 85% în urmă cu cinci ani. În paralel, ponderea regenerabilelor în producţia globală de electricitate a continuat să crească. Sursele regenerabile (incluzând biocombustibilii dar excluzând energia hidro) au înregistrat o creştere de 15% în 2021, mai puternică decât avansul de 9% din anul anterior şi o creştere mai puternică decât orice alt combustibil în 2021. Capacităţile solare şi eoliene au continuat să crească rapid în 2021, cu un avans de 226 de Gigawaţi (GW), aproape de creşterea record de 236 GW înregistrată în 2020.

Cererea mondială de petrol a crescut anul trecut de 96,9 milioane de barili pe zi, dar asta reprezintă totuşi o scădere cu aproximativ 3,7 milioane de barili pe zi faţă de nivelul din 2019. Cererea de gaze naturale a crescut cu 5,3% în 2021, depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de miliarde de metri cubi. Mai important, consumul de cărbune a crescut cu 6% în 2021, depăşind uşor nivelul din 2019 şi atingând cel mai ridicat nivel de după 2014.

Concluziile din raportul BP arată cât de dificilă va fi atingerea promisiunilor făcute în 2021, la cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP26), când aproape 200 de ţări au convenit să reducă utilizarea cărbunelui pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#consum #Energie #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, numerarul a rămas un element central al economiei Republicii Moldova, în pofida limitelor impuse pentru plățile cash și a eforturilor autorităților de a stimula tranzacțiile fără numerar. Datele, publicate de Banca Națională a Moldovei, arată că volumul eliberărilor de numerar din casele băncilor a depășit încasările, diferența ajungând la 5,96 miliarde de lei.

Pe parcursul anului, încasările cumulative de numerar în sistemul bancar au constituit 183,67 miliarde de lei, în creștere cu 9,64 miliarde de lei sau 5,5% față de 2024. În același timp, eliberările de numerar au totalizat 189,63 miliarde de lei, cu 9,98 miliarde de lei (+5,6%) mai mult decât în anul precedent, ceea ce explică dezechilibrul dintre intrările și ieșirile de cash.

Structura încasărilor confirmă rolul dominant al comerțului. Comercializarea mărfurilor de consum a generat 107,24 miliarde de lei, reprezentând 58,4% din totalul încasărilor de numerar, față de 102,4 miliarde de lei în 2024. Pe locul doi se află alimentarea conturilor curente și de depozit ale persoanelor fizice, cu 18,39 miliarde de lei, în creștere cu 14,4%, semn că populația a adus mai mulți bani în bănci, chiar dacă ulterior o parte importantă a acestora a fost retrasă sub formă de numerar.

Categoria „alte servicii” a contribuit cu 14,3 miliarde de lei, în ușoară creștere față de anul precedent (+1,2%). Vânzarea valutei de către persoanele fizice s-a menținut practic la același nivel, la 5,9 miliarde de lei, cu o scădere nesemnificativă de 0,1%. În schimb, achitarea creditelor în numerar a scăzut la 5,6 miliarde de lei (–1,3%), iar ajutorul financiar temporar și plățile în fondul statutar au coborât la 2 miliarde de lei, înregistrând una dintre cele mai mari reduceri anuale (–15%).

Unele segmente au cunoscut însă creșteri pronunțate. Impozitele și taxele achitate în numerar au ajuns la 1,8 miliarde de lei, în creștere cu 6,5%, iar chiriile și serviciile comunale au urcat la același nivel de 1,8 miliarde de lei, marcând un salt semnificativ de 25,3% față de 2024. Serviciile de transport au înregistrat o ușoară scădere, până la 0,7 miliarde de lei (–4,1%). Totodată, categoria „alte încasări” a totalizat 25,8 miliarde de lei, cu 9,9% mai mult decât în anul precedent, contribuind vizibil la creșterea totală a numerarului intrat în bănci.

Dinamica lunară arată că cele mai mari volume de numerar au fost înregistrate în lunile de vară și spre finalul anului, perioade asociate cu un consum mai intens și cu o activitate economică sporită. Comparativ cu 2024, aproape toate lunile din 2025 au consemnat niveluri mai ridicate ale încasărilor de numerar.