Porumbul nu mai ține economia. Moldova a pierdut 85% din veniturile de export

15 Ian. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 08:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 08:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal complet pentru criptomonede, care va permite deținerea, tranzacționarea și conversia acestora, dar va introduce și reguli stricte de control fiscal și de prevenire a spălării banilor. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, un proiect de lege privind reglementarea criptomonedelor este în curs de elaborare și este realizat cu participarea mai multor instituții-cheie ale statului, inclusiv Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Inițiativa este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană.„Nu poți doar să interzici. Avem datoria să reglementăm și să clarificăm. Este dreptul cetățenilor să dețină aceste valute. În acest an vom avea această legislație”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a precizat că noua lege va stabili cine are dreptul să efectueze tranzacții, cine poate converti criptomonedele în lei moldovenești sau în valută străină și care vor fi entitățile autorizate să opereze pe această piață.

Reglementarea va fi aliniată la directivele europene, cu repere preluate în special din România și alte state UE.

În același timp, autoritățile nu vor permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

„Nu vei putea face plăți cu ele, așa cum nu poți plăti nici în euro sau dolari. Moneda națională rămâne leul, dar va fi legal să le deții, să le tranzacționezi și să le convertești”, a explicat Gavriliță.

Un element important al noii legislații va fi regimul fiscal. Ministrul Finanțelor a subliniat că simpla deținere a criptomonedelor nu va fi impozitată, însă profitul obținut din vânzarea acestora va fi taxat.

„Dacă ești rezident fiscal în Republica Moldova și obții venit din tranzacții cu cripto, trebuie să plătești impozit de 12%, la fel ca din orice altă activitate care generează venit”, a precizat el.
Totodată, Gavriliță a avertizat că statul tratează criptomonedele ca un domeniu speculativ, nu ca investiții clasice.

„Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când vorbim de cripto. Este mai degrabă un domeniu speculativ. Nu înseamnă că nu se pot face bani, dar nu aș recomanda cuiva să le privească drept investiții sigure”, a spus ministrul.

Reglementarea vine și pe fondul unor riscuri de securitate și spălare de bani. Ministrul a amintit că recent, într-un dosar de trădare de patrie, obiectul anchetei l-au constituit tranzacții crypto de sume mari, ceea ce arată cât de vulnerabil este acest domeniu în lipsa unui cadru legal clar.

„Trebuie să găsim soluția de mijloc: să legalizăm domeniul, dar să prevenim utilizarea criptomonedelor pentru finanțare ilegală și spălare de bani”, a subliniat Gavriliță.
Proiectul de lege urmează să fie făcut public în perioada următoare și supus consultărilor publice, după care va ajunge în Parlament. Autoritățile promit că noul cadru legal va aduce claritate, protecție pentru cetățeni și control pentru stat, fără a bloca dezvoltarea pieței.