Potop la bugetul țării! Plăți record pentru dobânzile la credite pe fundalul reducerii veniturilor în caznaua țării

Situația financiară a Republicii Moldova este într-un moment critic, cu cheltuieli pentru dobânzi ale creditelor care vor atinge un nivel fără precedent în istorie, potrivit declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat emisiunii „Analize economice”. În special, Ioniță a subliniat că veniturile bugetare sunt scăzute, iar cheltuielile pentru dobânzi sunt ridicate, astfel încât Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă în 2023.

Expertul a subliniat că guvernul se bazează pe împrumuturi interne pentru a acoperi cheltuielile bugetare, însă aceste împrumuturi sunt costisitoare și au dobânzi ridicate. În plus, granturile și împrumuturile externe, care reprezintă o sursă mai ieftină de finanțare, sunt limitate în acest an. Această situație determină o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru dobânzi, cu un impact negativ asupra bugetului de stat.

Ioniță a subliniat că, de-a lungul istoriei recente, Republica Moldova a beneficiat de granturi externe care au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării. Cu toate acestea, granturile s-au redus în ultimii ani din cauza lipsei de încredere a partenerilor internaționali cauzată de scandalurile de corupție și problemele de guvernanță din țară.

În acest context, Ioniță a atras atenția asupra importanței sprijinului extern pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei Republicii Moldova. El a evidențiat că țara ar avea nevoie de aproximativ 10% din Produsul Intern Brut pentru a susține dezvoltarea infrastructurii, dar acest sprijin financiar nu poate fi asigurat exclusiv din resurse interne.

Ioniță a subliniat că dobânzile la împrumuturile externe au fost mult mai mici decât cele la împrumuturile interne și că guvernul ar trebui să se bazeze pe sprijinul financiar extern pentru a-și susține bugetul în condiții mai favorabile. Cu toate acestea, în acest an, împrumuturile externe au fost limitate, lăsând guvernul să se bazeze în mod semnificativ pe împrumuturile interne costisitoare.

Expertul a avertizat că această situație financiară dificilă poate avea un impact negativ asupra bugetului de stat și poate limita cheltuielile publice pentru investiții, dezvoltare și alte proiecte de dezvoltare. El a subliniat importanța sprijinului financiar extern și a gestionării eficiente a resurselor financiare pentru a asigura dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#dobinzi #buget #incasari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.