Potop la bugetul țării! Plăți record pentru dobânzile la credite pe fundalul reducerii veniturilor în caznaua țării

Situația financiară a Republicii Moldova este într-un moment critic, cu cheltuieli pentru dobânzi ale creditelor care vor atinge un nivel fără precedent în istorie, potrivit declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat emisiunii „Analize economice”. În special, Ioniță a subliniat că veniturile bugetare sunt scăzute, iar cheltuielile pentru dobânzi sunt ridicate, astfel încât Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă în 2023.

Expertul a subliniat că guvernul se bazează pe împrumuturi interne pentru a acoperi cheltuielile bugetare, însă aceste împrumuturi sunt costisitoare și au dobânzi ridicate. În plus, granturile și împrumuturile externe, care reprezintă o sursă mai ieftină de finanțare, sunt limitate în acest an. Această situație determină o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru dobânzi, cu un impact negativ asupra bugetului de stat.

Ioniță a subliniat că, de-a lungul istoriei recente, Republica Moldova a beneficiat de granturi externe care au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării. Cu toate acestea, granturile s-au redus în ultimii ani din cauza lipsei de încredere a partenerilor internaționali cauzată de scandalurile de corupție și problemele de guvernanță din țară.

În acest context, Ioniță a atras atenția asupra importanței sprijinului extern pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei Republicii Moldova. El a evidențiat că țara ar avea nevoie de aproximativ 10% din Produsul Intern Brut pentru a susține dezvoltarea infrastructurii, dar acest sprijin financiar nu poate fi asigurat exclusiv din resurse interne.

Ioniță a subliniat că dobânzile la împrumuturile externe au fost mult mai mici decât cele la împrumuturile interne și că guvernul ar trebui să se bazeze pe sprijinul financiar extern pentru a-și susține bugetul în condiții mai favorabile. Cu toate acestea, în acest an, împrumuturile externe au fost limitate, lăsând guvernul să se bazeze în mod semnificativ pe împrumuturile interne costisitoare.

Expertul a avertizat că această situație financiară dificilă poate avea un impact negativ asupra bugetului de stat și poate limita cheltuielile publice pentru investiții, dezvoltare și alte proiecte de dezvoltare. El a subliniat importanța sprijinului financiar extern și a gestionării eficiente a resurselor financiare pentru a asigura dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#dobinzi #buget #incasari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani