Potop la bugetul țării! Plăți record pentru dobânzile la credite pe fundalul reducerii veniturilor în caznaua țării

Situația financiară a Republicii Moldova este într-un moment critic, cu cheltuieli pentru dobânzi ale creditelor care vor atinge un nivel fără precedent în istorie, potrivit declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat emisiunii “Analize economice”. În special, Ioniță a subliniat că veniturile bugetare sunt scăzute, iar cheltuielile pentru dobânzi sunt ridicate, astfel încât Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă în 2023.

Expertul a subliniat că guvernul se bazează pe împrumuturi interne pentru a acoperi cheltuielile bugetare, însă aceste împrumuturi sunt costisitoare și au dobânzi ridicate. În plus, granturile și împrumuturile externe, care reprezintă o sursă mai ieftină de finanțare, sunt limitate în acest an. Această situație determină o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru dobânzi, cu un impact negativ asupra bugetului de stat.

Ioniță a subliniat că, de-a lungul istoriei recente, Republica Moldova a beneficiat de granturi externe care au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării. Cu toate acestea, granturile s-au redus în ultimii ani din cauza lipsei de încredere a partenerilor internaționali cauzată de scandalurile de corupție și problemele de guvernanță din țară.

În acest context, Ioniță a atras atenția asupra importanței sprijinului extern pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei Republicii Moldova. El a evidențiat că țara ar avea nevoie de aproximativ 10% din Produsul Intern Brut pentru a susține dezvoltarea infrastructurii, dar acest sprijin financiar nu poate fi asigurat exclusiv din resurse interne.

Ioniță a subliniat că dobânzile la împrumuturile externe au fost mult mai mici decât cele la împrumuturile interne și că guvernul ar trebui să se bazeze pe sprijinul financiar extern pentru a-și susține bugetul în condiții mai favorabile. Cu toate acestea, în acest an, împrumuturile externe au fost limitate, lăsând guvernul să se bazeze în mod semnificativ pe împrumuturile interne costisitoare.

Expertul a avertizat că această situație financiară dificilă poate avea un impact negativ asupra bugetului de stat și poate limita cheltuielile publice pentru investiții, dezvoltare și alte proiecte de dezvoltare. El a subliniat importanța sprijinului financiar extern și a gestionării eficiente a resurselor financiare pentru a asigura dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#dobinzi #buget #incasari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.