Povestea americanului care și-a creat propria țară: ”Suntem o dictatură în cea mai mare parte a timpului”

10 Iun. 2023, 09:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2023, 09:28 // Actual //  bani.md

Prezentator de emisiuni nocturne, Randy Williams şi-a petrecut viaţa încercând să viziteze fiecare ţară din lume. Cum mai avea de vizitat doar o singură naţiune recunoscută de ONU, a decis să cumpere un teren arid de 11,07 acri (circa 4,5 hectare) în deşertul californian pentru a construi o nouă „ţară” numită după emisiunea sa radiofonică: Slowjamastan, relatează CNN.

„Am rămas fără ţări, aşa că mi-am creat propria mea ţară”, spune Randy „R Dub!” Williams, un DJ de „slow jams” din San Diego, cunoscut acum sub numele de „Sultanul din Slowjamastan”.

Purtând cel mai bun costum al său şi ochelari de soare, „Sultanul din Slowjamastan” şi-a declarat oficial independenţa faţă de Statele Unite ale Americii la ora 12:26 p.m., la 1 decembrie 2021, în timp ce transmitea secesiunea în direct din „biroul” său guvernamental în aer liber din Dublândia, capitala Republicii Slowjamastan.

Au trecut doi ani de atunci şi, în timp ce Sultanul de Slowjamastan a dat câteva legi bizare (a interzis purtarea de papuci tip Crocs, de exemplu), Republica are, de asemenea, toate trăsăturile unui stat-naţiune în devenire. Îşi eliberează propriile paşapoarte, are propriul steag, îşi tipăreşte propria monedă („duble”) şi are un imn naţional care este cântat la ocazii de stat.
Republica Slowjamastan revendică chiar peste 500 de cetăţeni înregistraţi, în timp ce alţi 4.500 de cetăţeni ar fi fost aprobaţi condiţionat sau aşteaptă la coadă pentru obţinerea cetăţeniei.

Acum că Williams este pe cale de a-şi îndeplini obiectivul său de o viaţă de a vizita toate ţările din lume, el invită turiştii să viziteze Republica Slowjamastan, deoarece intenţionează să creeze cea mai importantă „micronaţiune” din lume.

„Atunci când nu sunt la radio, probabil călătoresc într-o ţară de care cei mai mulţi nu au auzit”, a declarat Williams pentru CNN cu puţin timp înainte de a pleca într-o călătorie în Turkmenistan, ultima ţară de pe lista sa de 193 de naţiuni recunoscute de ONU. „Unul dintre motivele pentru care am creat Slowjamastan a fost că, după 193 de ţări, am vrut o a 194-a!”, a explicat el.

Cum arată Slowjamastan

Denumită oficial Teritoriile Unite ale Naţiunii Suverane a Republicii Populare Slowjamastan, „ţara” autoproclamată de Williams este situată în afara rutei 78 a statului California, la două ore şi jumătate de mers cu maşina la nord-vest de San Diego. Micul teren nu este mai mult decât un deşert, dar Williams a ridicat un panou enorm cu „Bine aţi venit în Slowjamastan” lângă autostradă, a construit un post de control al frontierei şi a arborat steagul colorat al Slowjamastanului deasupra biroului său ministerial, care în prezent este sub cerul liber, expus la intemperii.

Williams a fost inspirat să îşi creeze propria ţară după ce a vizitat diverse „micronaţiuni” – teritorii autoproclamate, adesea conduse de lideri excentrici – în timpul călătoriilor sale prin lume.

În august 2021, Williams a vizitat Republica Molossia, o micronaţiune de 11,3 acri din Nevada, care şi-a declarat independenţa faţă de Statele Unite ale Americii în 1998. Acolo, a beneficiat de un tur personal însoţit de „Excelenţa Sa, preşedintele Kevin Baugh”. Aşa a aflat şi despre „războiul” în curs de desfăşurare al Republicii Molossia cu defuncta Germanie de Est, despre cum moneda locală (valora) este susţinută de aluat de prăjituri cu ciocolată în loc de aur, iar paşaportul i-a fost ştampilat şi i s-a făcut o fotografie la „graniţa” cu Statele Unite.
Când s-a întors acasă, în San Diego, Williams a început imediat să facă planuri măreţe pentru propriul său micro-stat. În octombrie 2021, a cumpărat un teren cu 19.000 de dolari şi, în decembrie, a declarat independenţa Slowjamastanului.

O dictatură în deșert

Williams spune că au fost o mulţime de oameni care au stat la coadă pentru a deveni cetăţeni în Slowjamastan.

„Suntem o dictatură în cea mai mare parte a timpului”, spune Williams, în timp ce explică sistemul de „guvernare” al Republicii sale: „Ocazional, organizăm ceremonii speciale de vot şi referendumuri. Recent, le-am permis cetăţenilor să voteze asupra a ceea ce ar trebui să fie fructul nostru naţional, sportul nostru şi chiar cum ar trebui să se numească animalul nostru naţional”, a povestit el.
Ar putea părea destul de paradoxal ca o „republică” să aibă ca şef de stat un sultan dictatorial, dar tocmai aceasta este ideea. Călătoriile lui Williams l-au dus în unele dintre cele mai curioase destinaţii din lume şi a văzut cu propriii ochi cultul personalităţii şi contradicţiile care există în locuri precum Republica Populară Democrată Coreeană de Nord.

Lui Williams îi place să pozeze pentru fotografii şi să ţină discursuri publice purtând uniforma sa de sultan, de culoare verde strălucitor, completată cu distincţii militare false, epoleţi aurii şi ochelari de soare coloraţi.

El angajează „poliţişti de frontieră” şi se înconjoară de „securitate” atunci când găzduieşte evenimente în Republica Slowjamastan şi impune o listă de interdicţii pe care toţi cetăţenii şi vizitatorii trebuie să le respecte pentru a evita „izgonirea”. În prezent, printre aceste interdicţii se numără purtarea de „Crocs”, „mumble rap” şi „oamenii care îşi pun picioarele pe bord”.
Acum, a deschis graniţa şi pentru turişti, iar Williams a explicat pentru CNN Travel că cele mai populare activităţi includ selfie-uri în faţa semnului Slowjamastan, vizitarea Pieţei Independenţei şi căutarea ratonului Slowjamastan, animalul naţional.

Ce planuri viitoare are ”sultanul”

Următorul său plan măreţ este de a strânge suficiente fonduri pentru a construi „un râu leneş, o fermă de armadillo, un restaurant cu grătar mongol cu tot ce se poate mânca şi, bineînţeles, o statuie/monument uriaş al Marelui Lider (eu)”.

„De asemenea, găzduim câteva activităţi pe tot parcursul anului”, adaugă Williams, „inclusiv oportunităţi de a vă ştampila paşaportul Slowjamastani, de a participa la aniversarea noului stat şi chiar de a vă întâlni cu sultanul.”

Williams spune că lucrează la crearea de legături diplomatice cu alte ţări şi că, în călătoriile sale recente, paşaportul său Slowjamastani a fost ştampilat de 16 ţări diferite, printre care Africa de Sud, Noua Zeelandă, Vanuatu şi Statele Unite.

El precizează clar că Slowjamastan îndeplineşte din punct de vedere tehnic criteriile unui stat-naţiune suveran, aşa cum sunt definite de Convenţia de la Montevideo din 1933, care este citată de obicei ca fiind cea mai bună definiţie a unei ţări.

Convenţia de la Montevideo cere ca o ţară să aibă o populaţie permanentă, un teritoriu definit, un guvern şi capacitatea de a întreţine relaţii diplomatice cu alte state, toate acestea fiind condiţii pe care Williams susţine că Republica Slowjamastan le îndeplineşte.

Următoarea etapă este ca sultanul să obţină recunoaşterea secesiunii micro-statului său de Statele Unite, deşi acest lucru ar putea fi puţin cam exagerat chiar şi pentru Williams.
„Sunt puţin frustrat să recunosc că, în ciuda e-mailurilor şi a mesajelor către preşedintele Biden pe Facebook, Twitter, Instagram şi MySpace, toate mesajele noastre au rămas necitite”, mărturiseşte Williams. „Poate că sunt blocate în dosarul său de spam. Mergem pe varianta asta”, conchide cu umor sultanul din Slowjamastan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!