Povestea Mariei Montessor, profesoara genială care și-a abandonat fiul. Sistemul ei e folosit de milioane

Controversele continuă în jurul Mariei Montessori. Unii sunt încântați de sistemul său educațional, în timp ce alții nu pot înțelege cum ar putea avea încredere în învățăturile unei femei care și-a abandonat propriul copil.

Soarta acestei femei extraordinare este foarte interesantă. Maria Montessori a dus o luptă constantă cu convențiile și stereotipurile acelei perioade.

A reușit să devină medic în ciuda tuturor tachinărilor.

Maria era pasionată de științele exacte și visa de mică să devină medic sau inginer. Dar tatăl său nu era de acord ca ea să studieze, deoarece femeile nu au nevoie de studii. Faptul că o femeie dorea să devină medic părea complet de neconceput pentru societatea italiană de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Maria a reușit să susțină toate examenele și a fost admisă la facultatea de medicină. Când Montessori studia la facultatea de medicină studenții considerau prezența ei în apropierea lor indecentă. Din simplul motiv că era femeie. Pentru a-și atinge scopul a fost nevoită să depășească foarte multe obstacole.

Succesul ei academic nu a putut fi trecut cu vederea. După absolvire a devenit expert în medicina pediatrică și una dintre primele femei din istoria Italiei care au primit titlul de doctor în științe.

A decis să salveze copiii care erau considerați lipsiți de speranță.

Lucrând cu diferiți copii și vizitând mai multe orfelinate, Maria a observat că unele forme de retard, care în acel moment erau considerate drept o sentință, pot fi compensate. Acești copii se puteau dezvolta. Bazându-se pe studii și pe experiența sa a început să-și creeze propriul sistem de predare. În timpul unor congrese științifice a afirmat că o astfel de problemă ține mai mult de pedagogie și că acești copii au nevoie de un mentor.

Maria și-a creat propriile metode care au fost aplicate imediat. Profesorii au remarcat primele succese atunci când acești copii au reușit să susțină examenele.

Secretele vieții personale și despărțirea de fiul său.

Acest capitol din viața sa este foarte trist. La 28 de ani Maria Montessori dă naștere unicului său copil. Partenerul său era Giuseppe Montessano, un coleg de lucru. Maria nu s-a căsătorit niciodată și a încercat să-și țină relația și copilul departe de ochii lumii. De aceea și-a dat fiul unei familii adoptive. Nu pentru că nu-l iubea. Dar pentru că se născuse în afara căsătoriei, ceea ce înseamnă că o aștepta statutul de mamă singură. Iar un astfel de statut nu i-ar fi permis să obțină succese în carieră. Această decizie a fost extrem de dificilă pentru ea. Când fiul devenise deja adult, Maria l-a dus la ea. Mario a iertat-o și i-a susținut toate ideile, a lucrat ca traducător împreună cu ea, iar mai târziu și-a continuat activitatea și a apărat cu ardoare principiile metodei Montessori.

Calea spre faima mondială.

Maria și-a continuat studiile, a pledat pentru drepturile copiilor și ale femeilor. Ea a înțeles că aceste principii ar putea fi aplicate și în cazul celorlalți copii, dar acest lucru nu a putut fi făcut până când nu i s-a permis să lucreze cu elevii din cartierele sărace. Astfel a început istoria „caselor de copii” care au început treptat să apară în toată Italia.

Mai târziu a început să călătorească în afara Italiei, autoritatea sa a crescut și, în cele din urmă, a început să fie apreciată și în alte țări.

Care sunt principiile de bază ale acestui sistem?

Sunt destul de simple: copilul trebuie să aleagă ceea ce vrea să facă, să-și dezvolte independența și responsabilitatea. Adultul îl poate ajuta, dar indirect și fără a insista.

Sursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.