Povestea miliardarului cu trecut controversat, care a devenit cunoscut în toată Europa după ce a investit în fotbal

12 Nov. 2023, 11:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
12 Nov. 2023, 11:17 // Bani și Afaceri //  bani.md

Un trecut cel puţin controversat şi succesul adus echipei de fotbal Şahtior Doneţk l-au transformat pe Rinat Ahmetov într-unul dintre cele mai cunoscute personaje din mediul de afaceri din Europa de Est. Cum a reuşit să îşi strângă averea?

La începutul anilor 2000, înainte de a împlini 40 de ani, Rinat Ahmetov a devenit cel mai bogat om din Ucraina, construindu-şi averea prin businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură.  De 23 de ani este preşedinte al System Capital Management, un holding din sectoarele financiar şi industrial, fondat tot de el. Grupul controlează peste 100 de companii în domenii precum mineritul, producţia de energie, banking, asigurări, telecomunicaţii şi numără circa 150.000 de angajaţi.

Într-o formă sau alta, se pare că Ahmetov a avut de-a face cu mineritul încă din copilărie. Actualul miliardar, tătar şi musulman sunnit practicant, s-a născut în 1966, la Doneţk, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, într-o familie de muncitori. Tatăl său a lucrat într-o mină de cărbune, iar mama sa era vânzătoare, conform publicaţiei internaţionale Forbes.

Detaliile privind trecutul lui Ahmetov sunt însă puţine. Astfel, modul în care şi-a obţinut averea după căderea comunismului în Ucraina şi activităţile sale dintre 1985 şi 1995 rămân şi acum sub semnul controversei, scrie Kyiv Post.

La începutul anilor 1990, după căderea Zidului Berlinului şi prăbuşirea URSS, Ahmetov a declarat că a înfiinţat alături de doi parteneri o companie numită ARS, care procesa cărbunele în cocs, un material esenţial în producţia de oţel. Două decenii mai târziu, susţinea că a făcut primul milion din comerţul cu cărbune şi cocs.

Din 1996, deţine funcţia de preşedinte al Şahtior Doneţk, unul dintre cele mai mari cluburi ucrainene de fotbal şi singura echipa din Ucraina independentă care a câştigat un titlu european, Cupa UEFA, în 2009. Clubul a fost antrenat de românul Mircea Lucescu între 2004 şi 2016.

De altfel, de anul trecut, miliardarul şi-a îndreptat din nou atenţia asupra României. Compania sa DTEK Renewables International a devenit din 2022 partener al Final Group, firmă clujeană care operează pe piaţa de energie verde. Cele două entităţi plănuiesc să dezvolte proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro.

Carte de vizită Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean

1. S-a născut pe 21 septembrie 1966 la Doneţk, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraina;

2. A obţinut o diplomă de licenţă în economie la Universitatea Naţională din Doneţk în 2001. Anterior, şi-a făcut primul milion de dolari, conform spuselor lui, prin comerţul cu cărbune şi cocs;

3. În 2009, la iniţiativa lui Ahmetov, a fost construit Donbas Arena, primul stadion din Europa de Est proiectat după standardele UEFA. A fost numit „cel mai bun stadion” la EURO 2012;

4. Din 2006, s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai mari filantropi din Ucraina. Anul trecut, după ce a vândut în Premier League un jucător de 76 de milioane de dolari, a declarat că va dona 25 de milioane de dolari soldaţilor ucraineni care luptă împotriva invadatorilor ruşi;

5. În prezent are o avere de 5,7 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală