Povestea unui oraş experiment, construit de o ţară europeană din lipsă disperată de fortă de muncă

Cel mai mare proiect din industria petrochimică europeană din ultimele două decenii este dezvoltat în Polonia. În paralel ar trebui să se desfăşoare ceea ce poate fi privit ca un experiment pentru toată Europa de Est: construirea şi viaţa într-un oraş din containere pentru găzduirea câtorva mii de muncitori străini, mai ales asiatici. Colonia ar fi răspunsul Poloniei – al mediului de business şi al guvernului, la criza acută de forţă de muncă cu care se confruntă ţara. Răspunsul populaţiei locale a fost încurajator. Însă experimentul s-a transformat într-un scandal de încălcare a drepturilor muncii şi omului în care au intervenit procurorii. Iar giganticul proiect petrochimic a devenit şi mai mare, dar doar din punctul de vedere al costurilor.

Totul a început cu fostul guvern conservator condus de premierul Mateusz Morawiecki, scrie The New York Times. Acesta, hotărât să reziste planului Uniunii Europene de a împărţi tuturor povara migranţilor şi solicitanţilor de azil, a spus că ţara sa vrea să se asigure că „polonezii pot merge în siguranţă pe străzi”, astfel că nu va accepta străinii pe care nu-i vrea.

În acelaşi timp, în centrul Poloniei, Biala, un sat mic cu doar 200 de locuitori, se pregătea de sosirea a 6.000 de muncitori din Asia într-un complex uriaş de locuinţe nou construit. De muncitori avea nevoie compania petrolieră controlată de stat PKN Orlen pentru a construi o nouă fabrică petrochimică, vitală pentru planurile sale de expansiune.

„Unii oameni spun că acest lucru este prea mult şi sunt îngrijoraţi”, spunea anul trecut Krzysztof Szczawinski, primarul din Biala şi unul dintre cei cinci fermieri locali care au acceptat să-şi închirieze terenul pentru noul complex de locuinţe şi depozitul de construcţii aferent proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#constructie #oras #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.